Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 24/2019

Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2019

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de amânare a predării, formulată de persoana extrădată A. (cu privire la care s-a dispus extrădarea prin sentinţa penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în Dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, prin respingerea contestaţiei, la data de 20 decembrie 2018).

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. civ. pen.., a fost obligată persoana extrădată la plata către stat a sumei de 200 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că, prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2019 (cu termen stabilit iniţial, prin repartizare aleatorie, la data de 09 ianuarie 2019, preschimbat ulterior, conform art. 353 alin. (10) din C. proc. civ. pen.., la cererea autorului său, la data de 07 ianuarie 2019, ora 14:00), persoana extrădată A. (cu privire la care s-a dispus extrădarea prin sentinţa penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în Dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, prin respingerea contestaţiei, la data de 20 decembrie 2018) a solicitat, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, amânarea predării, invocând starea de sănătate şi împrejurarea că este tatăl a trei copii, dintre care unul în vârstă de mai puţin de 1 an.

Cu privire la aceste motive, persoana extrădată a fost audiată, declaraţia sa fiind ataşată la dosar.

De asemenea, a fost încuviinţată, la cererea persoanei extrădate, proba cu înscrisuri, fiind respinsă, însă, proba cu expertiza medico-legală, pentru argumentele expuse pe larg în partea introductivă a sentinţei.

Analizând cererea formulată de persoana extrădată A., curtea de apel a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr. 111/2008), admiţând cererea formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a dispus extrădarea persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialităţii.

Totodată, a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate, în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 zile, de la data de 12 decembrie 2018 până la data de 10 ianuarie 2019, inclusiv, constatând că aceasta a fost reţinută pe o durată de 24 ore, de la data de 11 decembrie 2018 până la data de 12 decembrie 2018.

Contestaţia formulată de persoana solicitată împotriva sentinţei penale anterior menţionată, potrivit art. 52 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 20 decembrie 2018.

În continuare, s-a reţinut că, potrivit art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (temeiul juridic al prezentei cereri), predarea persoanei extrădate poate fi amânată în următoarele cazuri:

- se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată, în acest caz predarea putând fi amânată până când starea de sănătate a acesteia se va ameliora;

- persoana extrădată este gravidă sau are un copil mai mic de 1 an, în acest caz predarea putând fi amânată până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, astfel încât predarea să fie posibilă;

- din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia, în acest caz predarea putând fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.

Raportat la aceste dispoziţii legale, Curtea de Apel Bucureşti a constatat, în primul rând, că toate situaţiile anterior menţionate constituie motive de amânare facultativă, iar nu obligatorie, a predării.

De asemenea, a observat că, în speţă, niciuna dintre aceste situaţii nu este în mod obiectiv incidentă în ceea ce o priveşte pe persoana extrădată A..

Astfel, referitor la starea de sănătate, persoana extrădată a susţinut, în declaraţia de la termenul de astăzi, că suferă de o afecţiune a prostatei (iar nu şi de vreo altă boală), de 1 an - 1 an şi jumătate, acea afecţiune fiind ţinută sub control prin administrarea de tratament medicamentos.

Prin urmare, s-a apreciat că este evident, pornind de la premisa realităţii susţinerii persoanei extrădate, chiar dacă nu a fost prezentat niciun act medical doveditor (care să justifice efectuarea unei expertize medico-legale), iar afecţiunea menţionată, deşi pretins existentă de mai multă vreme, nu a fost invocată cu ocazia judecării cererii de extrădare, că aceasta nu suferă de o boală gravă, care ar fi de natură să facă imposibilă predarea ei imediată.

Referitor la împrejurarea că persoana extrădată are un copil în vârstă de mai puţin de 1 an (fiind prezentată, în acest sens, copie de pe certificatul de naştere al minorei B.), Curtea de Apel Bucureşti a constatat că nu este aptă să justifice, prin ea însăşi, amânarea predării, în lipsa conturării, de o manieră rezonabilă, a unor consecinţe de o gravitate semnificativă pentru acel copil, în lipsa tatălui de lângă el pentru o anumită perioadă.

În concret, astfel cum chiar persoana extrădată a învederat în declaraţia sa, copilul respectiv beneficiază de îngrijire din partea mamei lui, împreună cu care locuieşte, iar pretinsa lipsă de venituri a acesteia poate fi compensată din alte surse (inclusiv diverse forme de ajutor social).

Pe de altă parte, deşi s-a susţinut că acel copil ar fi fost născut prematur, nu s-a probat că acesta ar avea, în prezent, vreo problemă de sănătate.

Cu privire la situaţia familială generală a persoanei extrădate, instanţa a constatat nu s-au invocat şi dovedit împrejurări cu adevărat speciale, din cauza cărora predarea imediată a acesteia ar avea consecinţe grave, făcându-se referire, la fel ca la momentul soluţionării cererii de extrădare în urmă cu aproximativ 3 săptămâni, la existenţa a trei copii minori (inclusiv cel anterior menţionat şi fratele său, în vârstă de 1 an şi 4 luni, care beneficiază amândoi de îngrijire din partea mamei, împreună cu care locuiesc şi un altul, pentru care nu s-a făcut dovada custodiei, născut dintr-o altă relaţie, aflat în Bulgaria şi îngrijit de bunică) şi, respectiv, la administrarea de către persoana extrădată a unei societăţi comerciale (care poate fi transferată oricând, numai pe bază de acte, către o altă persoană).

În acelaşi timp, faţă de natura acuzaţiilor la care se referă cererea de extrădare deja definitiv admisă (apartenenţă la un grup infracţional organizat-, fraudă informatică şi spălare de bani), s-a apreciat că niciunul dintre motivele anterior menţionate nu poate justifica, în mod obiectiv, amânarea (facultativă) a predării persoanei extrădate.

Împotriva sentinţei nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A..

Analizând hotărârea contestată, în raport cu actele dosarului şi dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază nefondată contestaţia formulată, pentru următoarele considerente:

Preliminar, trebuie subliniat că persoana extrădabilă A. nu a formulat contestaţie împotriva sentinţei penale nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2018, hotărâre care, de altfel, a rămasă definitivă prin decizia nr. 979 din 20 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Persoana extrădabilă A. a formulat contestaţie împotriva sentinţei nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin care, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de amânare a predării către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că autorităţile americane au solicitat extrădarea persoanei extrădabile A., acuzată de apartenenţa la o organizaţie coruptă, conspiraţie la comiterea fraudei prin cablu şi conspiraţie la spălare de bani, pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii.

Această solicitare a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Astfel, prin sentinţa penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a dispus extrădarea persoanei solicitate A. cu respectarea regulii specialităţii, precum şi arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării pe o durată de 30 de zile, de la data de 12 decembrie 2018 până la data de 10 ianuarie 2019, inclusiv.

Această hotărâre a rămas definitivă la data de 20 decembrie 2018, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia formulată de persoana extrădabilă A..

Ulterior soluţionării în mod definitiv a dosarului nr. x/2018, contestatorul A. a formulat o nouă cerere, prin care a solicitat amânarea predării, în temeiul art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, solicitare ce a fost respinsă prin sentinţa penală nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, care face obiectul prezentei contestaţii.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că, la data de 10 ianuarie 2019, înainte de pronunţarea prezentei decizii, avându-se în vedere dispoziţiile unei hotărâri definitive (sentinţa penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia nr. 979 din 20 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) A. a fost extrădat în Statele Unite ale Americii. În aceste condiţii, contestaţia formulată de către persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea de amânare a predării, a rămas fără obiect.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. civ. pen.., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. civ. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15 ianuarie 2019.