Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Cărbuneşti, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva - Direcţia Silvică Gorj a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa: să dispună rezilierea contractului de prestări servicii silvice nr. 2750/09.09.2008, obligarea pârâtului la plata sumei de 1061,67 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor silvice efectuate de această unitate - actualizată la data plăţii şi la plata serviciilor până la preluarea suprafeţei din paza O.S. Hurezani; în caz de refuz al plăţii debitului sau de insolvenţă a pârâtului, să dispună ca debitul să fie recuperat din valorificarea masei lemnoase proprietatea pârâtului, rezultată din posibilitatea anuală de exploatare în condiţiile normelor tehnice; să oblige pârâtul să permită accesul la masa lemnoasă pentru exploatare în vederea plăţii debitului; să dispună obligarea pârâtului la cheltuielile de judecată.
II. Prin sentinţa civilă nr. 807 din data de 23.05.2018, Judecătoria Târgu-Cărbuneşti a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâtul A.
A respins cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reclamant A., ca neîntemeiată.
A respins cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
A respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
III. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei, în sensul de a admite în parte acţiunea formulată şi de a obliga intimatul-pârât la plata sumei de 1061,67 RON.
Prin decizia civilă nr. 510 din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva - Direcţia Silvică Gorj împotriva sentinţei nr. 807 din 23 mai 2018, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti, în contradictoriu cu pârâtul A.
IV. Împotriva acestei decizii a formulat recurs Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, criticând-o pentru nelegalitate. A solicitat admiterea recursului, anularea deciziei apelate şi a sentinţei pronunţate de instanţa de fond şi pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15 februarie 2019, sub nr. x/2016.
V. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.
Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, 14 noiembrie 2018.
Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 510 din 13 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.
Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.
Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a celei din urmă menţionate instanţe.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Craiova.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă privind soluţionarea recursului declarat de recurenta-reclamantă Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj împotriva deciziei nr. 510 din 13 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.
Trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Craiova.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2019.