Asupra conflictului negativ de competenţă;
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secţia civilă, la data de 20 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a solicitat să se dispună punerea sub interdicţie judecătorească a numitului B.; numirea/instituirea ca tutore al numitului B. pe reclamanta A., în calitate de fiică a acestuia; să se încuviinţeze vânzarea imobilului - teren şi casă, curţi construcţii a numitului B., conform titlului de proprietate nr. 31-133932 Satu Mare din data de 24.09.1993 în suprafaţa de 2 ha 2536 mp, din care 746 mp curţi, construcţii situate în localitatea Oar, comuna Vetiş.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 448 din 19 februarie 2019, Judecătoria Satu Mare, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimatul B., în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Satu Mare a avut în vedere faptul că atât petenta, cât şi intimatul domiciliază în municipiul Baia Mare, motiv pentru care competentă în soluţionarea cererii este Judecătoria Baia Mare, în raport de dispoziţiile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul".
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Baia Mare, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 5736 din 24 mai 2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de către reprezentantul Ministerului Public, şi a declinat soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de către petenta A., în contradictoriu cu intimatul B., având ca obiect punere sub interdicţie, în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat intervenirea conflictului negativ de competenţă între Judecătoria Baia Mare şi Judecătoria Satu Mare şi a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia, suspendând judecarea cauzei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Baia Mare a reţinut, în esenţă, că petentul are domiciliul în sat Oar, comuna Vetiş, nr. 81, judeţul Satu Mare, localitate care se află în circumscripţia Judecătoriei Satu Mare.
A apreciat că petentul deşi se află pe o perioadă determinată sau nedeterminată la o altă adresă decât cea de domiciliu, din cauza unor împrejurări independente de voinţa şi consimţământul său, aceasta nu poate fi considerată o adresă de domiciliu.
Mai mult, a reţinut că petentul apare cu reşedinţa în Baia Mare începând cu data de 28 martie 2019, iar cererea a fost introdusă pe rolul instanţei din Satu Mare la data de 20 noiembrie 2018.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secţia civilă, la data de 20 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a solicitat punerea sub interdicţie a intimatului B., numirea sa, în calitate de tutore al acestuia, precum şi încuviinţarea vânzării imobilului - teren şi casă, curţi construcţii aparţinând intimatului B., conform Titlului de proprietate nr. 31-x Satu Mare din data de 24.09.1993 în suprafaţa de 2 ha 2536 mp, din care 746 mp curţi, construcţii situate în localitatea Oar, comuna Vetiş.
Astfel, obiectului acţiunii civile, în raport de care se stabileşte competenţa teritorială a instanţei, vizează instituirea curatelei pentru o persoană fizică majoră care, din cauza afecţiunilor de care suferă, nu poate să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele, în condiţii corespunzătoare.
Potrivit prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., judecătoriile judecă, în primă instanţă, "cererile date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel".
Dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. stipulează că "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul."
Potrivit dispoziţiilor art. 114 din acelaşi act normativ, "(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".
Astfel, dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice.
Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu şi relevanţei juridice în legătură cu modificarea acestuia pe parcursul procesului.
Conform dispoziţiilor art. 87 C. civ. "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".
Totodată, art. 88 C. civ. defineşte reşedinţa persoanei fizice ca fiind locul unde are locuinţa secundară.
Art. 91 din acelaşi act normativ prevede că, "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".
Înalta Curte reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege, enunţate mai sus, vizează, în sens procedural, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei.
Prin urmare, noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.
Din cuprinsul anchetei sociale înregistrată sub nr. x din 16 ianuarie 2019, la Primăria comunei Vetiş, efectuată la domiciliul intimatului B., situat în Oar, comuna Vetiş, judeţul Satu Mare, rezultă că intimatul locuieşte la fiica acestuia, în Baia Mare, întrucât necesită îngrijiri speciale, suferind de boala Alzheimer, tetrapareză, este imobilizat la pat şi nu este transportabil, dovedite cu actele medicale anexate cererii de chemare în judecată, respectiv Certificat de încadrare în grad de handicap nr. x din 29 iunie 2017, foaia de observaţie clinică nr. 23901 şi Evaluarea psihologică nr. x din 29 august 2017.
De asemenea, faptul că intimatul nu mai locuieşte la adresa de domiciliu, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, este confirmată şi de declaraţia martorei C., dată la secţia 3 Poliţie Rurală Satu Mare, la data de 19 decembrie 2018, precum şi de procesul-verbal încheiat la data de 20 mai 2019 de către Judecătoria Baia Mare, conform căruia, pentru perioada 28 martie 2019 - 27 martie 2020, intimatul B. figurează cu reşedinţa stabilită la domiciliul petentei, situat în Baia Mare, judeţul Maramureş.
Faţă de toate aceste împrejurări, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în buletinul de identitate al intimatului, respectiv localitatea Oar, comuna Vetiş, judeţul Satu Mare, apare ca fiind lipsit de relevanţă.
Cum intimatul locuieşte efectiv în Baia Mare, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Baia Mare, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătorească a acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de petenta A., în contradictoriu intimatul B., având ca obiect "punere sub interdicţie", în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2019.
Procesat de GGC - NN