Asupra apelului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 656 din data de 28 iunie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 203 din data de 08.05.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. x/2019.
A fost obligat petentul apelant să plătească statului suma de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut următoarele:
Prin Încheierea nr. 203 din data de 08.05.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. x/2019, în temeiul art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 95 din data de 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul contestator a fost obligat să plătească statului suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava au reţinut următoarele:
Prin Încheierea nr. 95 din data de 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosar nr. x/2019, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă, plângerea formulată de către petentul A., împotriva Ordonanţei nr. 137/II/2/2017 din 14.12.2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care a fost respinsă plângerea petentului formulată faţă de soluţia de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. 462/P/2017 din 08 noiembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei şi a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 200 RON.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a reţinut că, prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2018 pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. x/2018, petentul A. a formulat plângere împotriva ordonanţei emisă la data de 14.12.2017 în Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În motivarea plângerii petentul a arătat, în esenţă, că soluţia dispusă prin Ordonanţa nr. 137/II/2/2017 din 14.12.2017 este netemeinică şi nelegală, întrucât nu s-au efectuat verificări cu privire la plângerea sa, ci doar au fost invocate considerentele ordonanţei de clasare din 08.11.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.
A arătat petentul că asupra celor menţionate în plângere numitul B. din cadrul Corpului de control al Prefecturii nu a efectuat niciodată un control în teren, ci doar a emis adrese către Primăria oraşului Broşteni şi a indus instanţa de judecată cât şi organele de cercetare în eroare, redirecţionând către acestea răspunsuri emise în baza răspunsurilor Primăriei oraşului Broşteni, iar toată corespondenţa adresată Consiliului Local Broşteni este desfăcută şi distribuită în mod defectuos de către primarul C., iar acesta, fiind cercetat în cauză, a răspuns favorabil către instituţiile care îl cercetau.
Totodată, petentul a precizat că prescripţia răspunderii penale invocată în ordonanţa parchetului nu este relevantă, deoarece adresele emise de Corpul de control al Prefecturii, respectiv de B. sunt transmise instituţiilor în mod constant în favorizarea primarului C., nefiind vorba numai cele din anul 2010, ci inclusiv şi în anul 2017 când s-au emis astfel de adrese, fapt pentru care consideră că se poate dispune începerea urmăririi penale in personam şi solicită tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi şi depunerea de documente probatorii, atât din partea lui C., cât şi a lui B.
Prin Încheierea nr. 53/02.03.2018, Tribunalul Suceava a admis excepţia de necompetenţă materială, iar în baza art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 35 din C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petentul A., împotriva Ordonanţei nr. 137/II/2/2017 din 14.12.2017 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava prin care a fost respinsă plângerea petentului formulată faţă de soluţia de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. 462/P/2017 din 08 noiembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Vatra Dornei, iar prin Încheierea nr. 37/10.09.2018 a Tribunalului Suceava, dată în Dosarul nr. x/2018 s-a admis cererea de abţinere formulată de d-na judecător D. şi, în temeiul art. 68 alin. (9) din C. proc. pen., s-a constatat faptul că nu se poate desemna un judecător compatibil de la instanţa competentă - Judecătoria Vatra Dornei să soluţioneze Dosarul nr. x/2018, astfel că a fost desemnată Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, egală în grad cu Judecătoria Vatra Dornei, ca instanţă competentă a soluţiona Dosarul nr. x/2018, care i-a fost înaintat.
Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 28 ianuarie 2019 şi a fost înregistrat sub nr. x/2019.
Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a reţinut următoarele:
Prin Ordonanţa nr. 462/P/2017 din 08.11.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei s-a dispus, în temeiul disp. art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) din C. proc. pen., clasarea cauzei privind denunţurile formulate de numitul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. (1) C. pen. 1968 cu aplic. art. 5 din C. proc. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petentul A., solicitând admiterea plângerii, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor din conţinutul acesteia, iar prin Ordonanţa nr. 137/II/2/2017 din 14.12.2017 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în baza art. 340 rap. la art. 339 C. proc. pen., s-a dispus respingerea plângerii formulate de către petentul A., împotriva Ordonanţei nr. 462/P/2017 din 08.11.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, întrucât din analiza dosarului rezultă că soluţia dată în cauză este corectă.
Împotriva ordonanţei din data de 14.12.2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava dată în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins plângerea formulată de petent împotriva Ordonanţei din 8 noiembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, a formulat plângere petentul A., ce a fost depusă, atât la Judecătoria Vatra Dornei şi a format obiectul Dosarului nr. x/2018, cât şi la Tribunalul Suceava, fiind înregistrat Dosarul nr. x/2018, care a fost înaintat potrivit celor de mai sus, spre competentă soluţionare Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Prin încheierea camerei de consiliu din data de 07.02.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., pentru motivele expuse în acea încheiere, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul A., fiind menţinută ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei din data de 8 noiembrie 2017 dată în Dosarul nr. x/2017 şi ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din data de 14.12.2017 dată în Dosarul nr. x/2017, în baza disp. art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. acesta fiind obligat să plătească statului suma de 50 de RON cheltuieli judiciare.
Conform art. 340 din C. proc. pen. ce reglementează plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată - "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Totodată, potrivit art. 341 din C. proc. pen. care reglementează procedura de soluţionare a plângerii de către judecătorul de cameră preliminară, aliniat 6, în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală; c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
Inadmisibilitatea, ca sancţiune procedurală, intervine în cazul în care părţile din proces efectuează acte pe care legea nu le îngăduie sau exercită drepturi procesuale epuizate prin alte căi procesuale sau neprocesuale şi astfel, îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze.
Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a constatat că în cauză există o astfel de situaţie, întrucât plângerea petentului împotriva ordonanţei din data de 14.12.2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava dată în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins plângerea formulată de petent împotriva Ordonanţei din 08 noiembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost soluţionată în mod definitiv prin încheierea camerei de consiliu din data de 07.02.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2018, fiind astfel autoritate de lucru judecat şi totodată epuizată procedura reglementată de art. 340, 341 din C. proc. pen.
Împotriva Încheierii nr. 95 din data de 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosarul nr. x/2019, a formulat contestaţie petentul A., pentru motivele invocate în scris şi ataşate la dosar.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Suceava la data de 27.03.2019 sub nr. x/2019.
Conform. art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., "Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".
Potrivit art. 341 alin. (6) din C. proc. pen. "În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
Alin. (8) al art. 341 din C. proc. pen. prevede că, "Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă".
Inadmisibilitatea, ca sancţiune procedurală intervine în cazul în care părţile în proces efectuează acte pe care legea nu le îngăduie sau exercită drepturi procesuale epuizate prin alte căi procesuale sau neprocesuale. În speţa de faţă este dată o astfel de situaţie, contestatorul, exercitând o cale de atac nepermisă de lege, având în vedere că judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului, constatând că legalitatea ordonanţei din data de 14.12.2017 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava dată în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins plângerea formulată de petent împotriva ordonanţei din 08 noiembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, a fost analizată şi soluţionată în mod definitiv prin încheierea camerei de consiliu din data de 07.02.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2018, fiind astfel autoritate de lucru judecat şi astfel epuizată procedura reglementată de art. 340, 341 C. proc. pen. Soluţia de inadmisibilitate operează indiferent de motivul invocat în calea de atac, legea nefăcând nicio distincţie în acest sens.
În raport cu cele mai sus menţionate şi cum soluţia judecătorului de cameră preliminară de la prima instanţă a fost pronunţată în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., în temeiul art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., judecătorii de cameră preliminară de la Tribunalul Suceava au respins contestaţia formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 95 din data de 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul contestator a fost obligat să plătească statului suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din calea de atac.
Împotriva acestei încheieri, petentul A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că Tribunalul Suceava i-a recalificat în mod abuziv recursul formulat, în contestaţie, urmărind scopul împiedicării procedurale a căilor de atac viitoare şi favorizarea infractorului C., primarul oraşului Broşteni.
Calea de atac promovată de petent a fost calificată prin rezoluţia preşedintelui secţiei penale şi pentru cauze cu minori a Curţii de Apel Suceava, ca apel, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.05.2019 sub nr. x/2019.
Prin cererea transmisă pe adresa de e-mail a Curţii de Apel Suceava şi înregistrată la dosarul cauzei la data de 27.05.2019, petentul A. a solicitat introducerea în cauză, în calitate de părţi vătămate a locatarilor blocului de locuinţe O5 din loc. Broşteni, jud. Suceava, pe care îi reprezintă cu procură judiciară.
La termenul de judecată din data de 21 iunie 2019, Curtea a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii apelului, excepţie pusă în discuţie cu prioritate şi care a fost constatată întemeiată, motivat de următoarele:
În cauza de faţă, hotărârea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 341 alin. (8) din C. proc. pen. contestaţia petentului A. împotriva Încheierii nr. 95 din 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosar nr. x/2019, respectiv Încheierea penală nr. 203/08.05.2019 a Tribunalului Suceava este definitivă, menţiune existentă, de altfel, atât în minuta, cât şi în dispozitivul încheierii penale atacate.
Prin urmare, Tribunalul Suceava, soluţionând contestaţia formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 95 din data de 20.03.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc a pronunţat o hotărâre definitivă, care nu poate fi atacată cu o nouă cale de atac, neexistând niciun temei legal în acest sens.
Având în vedere principiul statuat prin art. 129 din Constituţia României potrivit căruia părţile interesate care îşi legitimează calitatea procesuală pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii, s-a reţinut că demersul juridic al petentului se circumscrie accepţiunii unui act pe care legiuitorul nu-l îngăduie.
Fiind o cale de atac ordinară, apelul nu poate fi exercitat decât împotriva hotărârilor judecătoreşti nedefinitive, devenind inadmisibil atunci când se exercită împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel, cum este cazul în speţa de faţă.
Prin urmare, excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată de instanţă din oficiu s-a apreciat că este întemeiată. Lipsă fiind cadrul procesual principal ca urmare a unei sesizări valabile a instanţei de cenzură, s-a apreciat că, Curtea nu are competenţa de a analiza aspectele invocate de către petent şi care privesc legalitatea şi temeinicia soluţiei pronunţate în cauză, precum nu are aptitudinea legală de a examina nicio altă cerere accesorie formulată de către petent(inclusiv cererea de introducere în cauză a unor alte persoane), altele decât cea care priveşte însăşi lipsa căii de atac formulată de petent şi declarată de către prezenta instanţă, ca inadmisibilă.
Inadmisibilitatea cererilor accesorii decurge de la sine din inadmisibilitatea cererii principale formulate de petent - în speţă apelul - luată în discuţie şi asupra căreia Curtea a rămas în pronunţare cu prioritate, astfel că cea din urmă nu a solicitat o dezbatere şi pronunţare separată, tocmai datorită lipsei cadrului procesual principal care să permită aceasta.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., Curtea a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 203 din data de 08.05.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul A. a fost obligat la plata către stat a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Examinând apelul formulat, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Conform art. 16 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, "Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale."
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 408 din C. proc. pen., pot fi atacate cu apel: "(1) sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.; (2) încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.; (3) Apelul declarat împotriva sentinţei se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor."
Astfel, din actele şi lucrările dosarului, rezultă că petentul a formulat apel împotriva unei decizii care este definitivă, nefiind supusă apelului.
În această ordine de idei, se constată că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Se reţine că prin Decizia nr. 656 din data de 28 iunie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 203 din data de 08.05.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. x/2019.
Prin urmare, petentul a formulat apel împotriva unei decizii definitive, care a fost pronunţată tot de o instanţă de apel, cale de atac ce nu este prevăzută de lege.
Or, dacă s-ar recunoaşte promovarea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalităţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţie, ceea ce este inadmisibil.
Recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei nr. 656 din data de 28 iunie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga petentul la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei nr. 656 din data de 28 iunie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 septembrie 2019.
Procesat de GGC - NN