Asupra cererii de revizuire de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 29 octombrie 2019, revizuentul A. a formulat o cerere prin care a solicitat revizuirea Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2019.
Prin Încheierea nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. x/2019 şi a obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, în esenţă, s-a reţinut că prin Încheierea nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul în casaţie formulat de petentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 400 din data de 20 iulie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea petentului privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală, încheiere care este definitivă, împotriva acesteia legea neprevăzând nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.
Astfel, s-a constatat că petentul A. a declarat o cale de atac împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei încheieri definitive, cum, de altfel, era şi hotărârea ce a făcut obiectul soluţiei atacate, s-a constatat inadmisibilitatea contestaţiei.
Hotărârea pronunţată de instanţa supremă a fost atacată pe calea revizuirii de revizuentul A., fără a se indica vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 453 C. proc. pen.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., Înalta Curte constată următoarele:
În sensul dispoziţiilor art. 452 C. proc. pen., hotărârea penală definitivă care poate forma obiectul unei cereri de revizuire este exclusiv o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei prin pronunţarea unei soluţii de condamnare, achitare, încetarea procesului penal, amânarea aplicării pedepsei ori renunţarea la aplicarea pedepsei.
Asupra acestui aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite s-a pronunţat prin Decizia nr. 9 din 6 iunie 2011 în recurs în interesul legii, arătând că "revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.
Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară".
Potrivit dispoziţiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.
Din conţinutul prevederilor legale menţionate, rezultă că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti care conţin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt pe care le conţin hotărârilor judecătoreşti. Or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale.
Reglementarea riguroasă a acestei căi extraordinare de atac este determinată de împiedicarea introducerii unor astfel de cereri pentru erori de fapt minore, fiind instituite, pentru fiecare caz în parte, condiţii de fond şi de formă de natură să convingă despre necesitatea înlăturării erorilor judiciare.
Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanţa se pronunţă asupra raportului juridic de drept substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanţa rezolvă acţiunea penală şi pronunţă, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
Sub aspectul laturii civile, sunt supuse revizuirii hotărârile în care s-a pronunţat o soluţie de admitere sau respingere (ca nefondată sau inadmisibilă) a acţiunii civile exercitată în cadrul procesului penal.
Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile prevăzute de art. 452 alin. (1) C. proc. pen.
Prin încheierea împotriva căreia revizuentul A. a formulat cerere de revizuire nu s-a rezolvat fondul cauzei, având în vedere că a fost respinsă cererea de recurs în casaţie formulată de revizuentul A., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată împotriva încheierii nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019.
Totodată, acesta nu a arătat cazul de revizuire pe care se întemeiază cerere de revizuire.
Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constatând că cererea de revizuire formulată de revizuentul A. nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 459 alin. (3) C. proc. pen., în vederea admiterii în principiu, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2019.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga revizuentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de revizuentul A., împotriva Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2019.
Obligă revizuentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 4 decembrie 2019.
Procesat de GGC - MM