Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin acţiunea înregistrată la data de 25 aprilie 2016 pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu B. SA, C. SA şi D. SRL, să se constate încălcarea drepturilor la viaţă privată, la demnitate, reputaţie şi imagine publică de către pârâte, săvârşită în mai multe ediţii ale emisiunilor "Agentul VIP" şi "Dosarele VIP", transmise de postul de televiziune E. şi postate pe site-urile de internet indicate; obligarea pârâtelor să retragă de pe respectivele site-uri toate informaţiile şi secvenţele prin care sunt redate fragmente din emisiuni care aduc atingere vieţii private, demnităţii, imaginii şi onoarei împreună cu textele de natură calomniatoare care însoţesc aceste secvenţe; precum şi obligarea pârâtelor la plata despăgubirii pentru acoperirea prejudiciului material estimat provizoriu la suma de 10.000 euro şi la plata daunelor morale, estimate provizoriu la suma de 40.000 euro.
Prin Sentinţa civilă nr. 1014 din 25 ianuarie 2017, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, a admis excepţia necompetenţei materiale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 94 pct. lit. k) C. proc. civ.
2. Sentinţa pronunţată de tribunal
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Sentinţa nr. 1246 din 22 septembrie 2017, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. SRL, C. SRL şi D. SRL. A constatat încălcarea drepturilor reclamantei la viaţă privată, la demnitate, reputaţie şi imagine publică de către pârâte. Le-a obligat pe pârâte să retragă de pe site-urile de internet http://antenastars.ro/, http://www.x.ro/şi http://antena3.ro/toate informaţiile şi secvenţele prin care sunt redate fragmente din emisiunile din datele de 28 iunie 2015 şi 5 iulie 2015 care aduc atingere vieţii private, demnităţii, imaginii şi onoarei reclamantei împreună cu textele de natură calomniatoare care însoţesc aceste secvenţe. Le-a obligat, în solidar, pe pârâte la plata către reclamantă a sumei de 10.000 RON cu titlu de daune morale. A respins, în rest, acţiunea, ca neîntemeiată. Le-a obligat, în solidar, pe pârâte la plata către reclamantă a sumei de 4034,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
3. Decizia pronunţată de curtea de apel
Prin Decizia nr. 1372 A din 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins apelul declarat de pârâta SC B. SA şi apelul incident declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului. A admis apelul pârâtelor C. SRL şi D. SRL împotriva aceleiaşi hotărâri, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a respins, ca nefondată, acţiunea formulată împotriva acestor două pârâte.
4. Calea de atac formulată în cauză:
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:
Învestită cu soluţionarea căii de atac, prin rezoluţia din 11 aprilie 2019, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare.
La 20 mai 2019, s-a înregistrat întâmpinarea formulată de SC B. SA şi SC C. SA, după a cărei comunicare, la 13 iunie 2019 s-a înregistrat cererea recurentei de renunţare la judecata recursului, însoţită de procura specială prin care apărătorul convenţional era împuternicit în vederea îndeplinirii mandatului de renunţare la judecata cauzei, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 406 alin. (1) şi (5) C. proc. civ.
La 21 iunie 2019, s-a întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost analizat în complet de filtru la 24 iunie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia părţilor pentru depunerea punctelor de vedere şi s-a acordat termen la 18 septembrie 2019, în camera de consiliu, fără citare părţi.
Nu s-au depus puncte de vedere la raport.
Ulterior, urmare a adresei Înaltei Curţi cu privire la precizarea obiectului mandatului, la 17 septembrie 2019, recurenta a solicitat a se lua act de decizia sa de a renunţa la cererea de judecată a recursului, iar nu la cererea de renunţare la judecată (a cererii de chemare în judecată). A arătat că prin acest demers a înţeles să renunţe la criticarea deciziei pronunţate în apel, pe care a acceptat-o ca definitivă, precizând şi faptul că F. şi-a îndeplinit obligaţiile de plată stipulate prin hotărâre.
II. Considerentele Înaltei Curţi:
În drept, art. 406 alin. (1) C. proc. civ., indicat de recurentă în cererea de renunţare, stipulează în sensul că reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili respectivele drepturi.
Ţinând cont şi de prevederile alin. (3) şi (4) ale art. 406 C. proc. civ., precum şi de momentul procesual în care a intervenit renunţarea la judecata recursului şi nu la cererea de chemare în judecată, reiese că renunţarea are valoarea unei achiesări la hotărârea instanţei de apel, astfel încât se apreciază că se poate lua act de ea independent de poziţia exprimată de intimate sau de alte eventuale solicitări ale acestora.
Ca atare, având în vedere poziţia exprimată de recurenta - reclamantă cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează a lua act de renunţarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea reclamantei A. la judecata recursului declarat împotriva Deciziei nr. 1372 A din 7 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2019.
Procesat de GGC - CL