Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la 19 mai 2015, sub nr. x/2015, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., au solicitat instanţei să constate caracterul abuziv al clauzei privind dobânda aplicabilă creditului, respectiv clauza nr. 5 din Contractul de credit nr. x din 06.08.2008 încheiat cu C. S.A.; ca o consecinţă a constatării caracterului abuziv al clauzelor arătate, să constate nulitatea absolută a acestora; să repună părţile în situaţia anterioară, respectiv să dispună restituirea sumelor plătite nedatorat în temeiul clauzelor nule şi a dobânzii legale aferente acestei sume; să dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-LEU pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elveţian de la data încheierii contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, urmând ca pârâta să restituie reclamantului sumele plătite în plus de reclamanţi. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 2361 din 17 martie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. şi D.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanţii A. şi B.
La termenul din 24 aprilie 2017 judecarea prezentei cauze a fost suspendată, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea cauzei C-186/2016 (cauza "Andriciuc") aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Prin Decizia civilă nr. 1366 din 25 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost constatat perimat apelul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 2361 din 17 martie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în Dosarul nr. x/2015 în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. S.A. şi D.
Împotriva acestei decizii, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs, înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti.
Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamanţii A. şi B. au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi retrimiterea cauzei la instanţa de apel în vederea discutării cererii de repunere pe rol.
În argumentarea memoriului de recurs, recurenţii susţin în ceea ce priveşte excepţia perimării cererii, că această situaţie nu este incidentă în prezenta cauză.
În acest context, recurenţii arată că împotriva Sentinţei civile nr. 2361/2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti au formulat apel, iar la termenul din 24 aprilie 2017 judecarea prezentei cauze a fost suspendată până la soluţionarea cauzei C-186/16 (cauza "Andriciuc") aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Cauza respectivă a fost pronunţată la data de 20 septembrie 2017, fiind publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 13 noiembrie 2017 (Jurnalul Oficial nr. C382), astfel că termenul de perimare de 6 luni prevăzut la art. 416 alin. (1) C. proc. civ., a început să curgă de la data de 13 noiembrie 2017, întrucât abia de la acea dată cauza a rămas în nelucrare din motive imputabile părţilor.
Faţă de această situaţie, recurenţii apreciază că termenul de perimare al cauzei nu se împlinise la data la care a fost înregistrată cererea reclamanţilor de repunere pe rol.
Mai mult, recurenţii au arătat şi prin practica depusă la dosarul cauzei că într-o cauză similară, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat excepţia perimării ca neîntemeiată, pe aceleaşi considerente.
Prin întâmpinarea depusă la 21 august 2018, intimata-pârâtă D. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 25 octombrie 2018, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia.
Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 6 noiembrie 2018, recurenta depunând punct de vedere.
Prin încheierea din 7 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a admis în principiu recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1366 din 25 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, şi a acordat termen la data de 14 noiembrie 2019, cu citarea părţilor.
Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, constată că recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. este fondat şi va fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamanţii A. şi B. susţin că excepţia perimării cererii de apel nu este incidentă în prezenta cauză, întrucât suspendarea judecării cauzei a fost dispusă de către instanţă din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea cauzei nr. C-186/2016 aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, raportat la data la care a fost înregistrată cererea de redeschidere a judecăţii formulată de apelanţii-reclamanţi la data de 23 aprilie 2018.
Astfel, pentru a putea interveni perimarea în cauza de faţă, raportat la momentul la care a intervenit hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra cauzei cu care a fost sesizată de către Curtea de Apel Oradea, trebuia să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 415 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "Judecata cauzei suspendate se reia în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., după pronunţarea hotărârii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene".
Din această perspectivă se constată că recurenţii au pus în discuţie aplicarea greşită, de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. l C. proc. civ., raportat la art. 416 alin. (1) din acelaşi cod, fiind dispusă în mod greşit constatarea perimării cauzei.
Această susţinere este întemeiată, având în vedere că instanţa de apel a aplicat corect prevederile art. 413 alin. (1) pct. l C. proc. civ., ce vizează suspendarea facultativă, potrivit căreia, "instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi", însă, dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care au condus la constatarea perimării apelului au fost în mod eronat aplicate, acestea nefiind incidente în cauza de faţă.
Prin încheierea de şedinţă din 24 aprilie 2017 judecarea cauzei în apel a fost suspendată, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea cauzei C-186/2016 (cauza "Andriciuc") aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Astfel, potrivit art. 412 alin. (1) C. proc. civ., judecarea cauzelor se suspendă de drept, în cazul prevăzut de pct. 7 al textului de lege evocat, în cazul în care instanţa formulează o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare adresată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
În cauza de faţă, suspendarea judecării cauzei a fost dispusă de către instanţă din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca urmare a hotărârii ce se va pronunţa de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza cu care fusese sesizată de către Curtea de Apel Oradea.
Prin urmare, în cazul în care suspendarea a fost dispusă în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., reluarea judecăţii se va dispune şi din oficiu, chiar şi în lipsa unei cereri de repunere pe rol formulate de una dintre părţi, de îndată ce are loc pronunţarea hotărârii prejudiciale de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
În acest context, reluarea judecăţii are loc după pronunţarea hotărârii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de la data pronunţării, hotărârea Curţii fiind definitivă şi disponibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.
În acest sens, se constată că instanţa de apel a reţinut că la data de 20 septembrie 2017 a fost pronunţată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene hotărârea în procedura Andriciuc şi alţii împotriva E. S.A. (cauza C - 186/16), având ca obiect cererea de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2014.
Faţă de această situaţie, se constată că în mod greşit a reţinut instanţa de apel faptul că de la această dată nu a mai fost îndeplinit niciun act de procedură, cauza rămânând în nelucrare mai mult de şase luni din vina părţilor, fiind astfel îndeplinite prevederile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., pentru constatarea perimării apelului.
Aceasta deoarece, termenul de perimare de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ. nu a început să curgă la data de 20 septembrie 2017, când a fost pronunţată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene hotărârea în procedura Andriciuc şi alţii împotriva E. S.A. (cauza C - 186/16), ci la data la care hotărârea respectivă a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv la data de 13 noiembrie 2017 (Jurnalul Oficial nr. C382), dată de la care termenul de perimare începe să curgă, întrucât de la acea dată cauza a rămas în nelucrare din motive imputabile părţilor.
Aşadar, prin sancţiunea procedurală adoptată de instanţa de apel, de constatare a perimării judecăţii cauzei s-au încălcat dispoziţiile constituţionale care prevăd liberul acces la justiţie şi garantarea dreptului la apărare, precum şi cele referitoare la dreptul persoanei la un proces echitabil.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă F., cu consecinţa casării deciziei atacate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1366 din 25 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. S.A. şi D.
Casează decizia atacată şi trimite cauza instanţei de apel pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2019.
Procesat de GGC - NN