Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 noiembrie 2019 pe rolul Judecătoriei Braşov sub nr. x/2918, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Braşov, prin primar, a solicitat ca, în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, să se constate că imobilul înscris în CF x Braşov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafaţă de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Braşov, proprietarul tabular decedând fără moştenitori, respectiv, să se se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului menţionat, prin uzucapiunea de lungă durată, prin joncţiunea posesiilor cu tatăl reclamantului, B., decedat la data de 15.11.2011.
Prin încheierea de şedinţă din data de 18.03.2019, pronunţată de Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus disjungerea capătului de cerere nr. x din acţiunea introductivă, având ca obiect constatarea lipsei de moştenitori a proprietarului tabular, cauza înregistrându-se pe rolul aceleiaşi instanţe sub nr. x/2019. Judecata celui de-al doilea capăt de cerere privind uzucapiunea a fost suspendată până la soluţionarea capătului de cerere disjuns.
La termenul de judecată din data de 08.04.2019, în Dosarul nr. x/2019 privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Braşov, prin primar, Judecătoria Braşov a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 125 cu referire la art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 3773 din 23.04.2019, Judecătoria Braşov, în Dosar nr. x/2019, a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Braşov a reţinut că cererea dedusă judecăţii priveşte constatarea că imobilul înscris în CF x Braşov, nr. top. x, loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafaţă de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Braşov, proprietarul tabular decedând fără moştenitori", care este o cerere în materie de moştenire, urmărind constatarea lipsei moştenitorilor proprietarului tabular şi, drept consecinţă, tinde la constatarea intrării bunului imobil în domeniul privat al municipiului Braşov.
Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 118 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, ca instanţă în circumscripţia căreia se află ultimul domiciliu al defunctului.
Învestită urmare a declinării de competenţă, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti prin Sentinţa civilă nr. 8550 din 04.09.2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că cererea pendinte are ca obiect o acţiune reală imobiliară, iar nu una în materie de succesiune, având în vedere că, în lipsa formulării petitului vizând dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului ca efect al uzucapiunii de lungă durată, reclamantul nu ar fi justificat niciun interes în constatarea împrejurării că acesta aparţine pârâtului. Prin urmare, în aplicarea prevederilor art. 117 din C. proc. civ., instanţa competentă este cea în circumscripţia căreia se află imobilul.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului regulator de competenţă îl reprezintă conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Braşov şi Judecătoria sectorului 3 Bucureşti cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererea, astfel cum a fost disjunsă, având ca obiect constatarea că imobilul înscris în CF x Braşov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafaţă de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Braşov, faţă de împrejurarea că proprietarul tabular a decedat fără a avea moştenitori.
Conform art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., cererile privitoare la drepturile reale se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul.
Din conţinutul cererii de sesizare a instanţei, aflată la dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Braşov, reiese că reclamantul a solicitat instanţei, în temeiul dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 18/1991, să se constate că imobilul înscris în CF x Braşov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafaţă de 393,01 mp, este în domeniul privat al municipiului Braşov şi că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului prin uzucapiune, de lungă durată, prin joncţiunea posesiilor cu tatăl acestuia, B., fiul lui C., decedat la data de 15.11.2011.
Împrejurarea că, în conţinutul cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că proprietarul tabular al imobilului a decedat, fără a avea moştenitori, şi că, urmare a acestui fapt, imobilul a trecut în proprietatea privată a pârâtului, nu poate fi reţinut drept criteriu în determinarea instanţei competente, ca fiind instanţa ultimului domiciliu al defunctului.
Teza avansată de către reclamant potrivit căreia proprietarul tabular al imobilului a decedat, fără a avea moştenitori, reprezintă doar o condiţie pentru a se putea constata că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea privată a pârâtului. Scopul urmărit de către reclamant prin promovarea acţiunii este acela de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar nu acela de dezbatere a unei succesiuni vacante.
De altfel, se reţine că reclamantul şi-a întemeiat petitul privind constatarea regimului juridic al imobilului pe dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora "terenurile situate în intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori, trec în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanţă succesorală eliberat de notarul public (...)", nicidecum pe dispoziţiile din materia succesiunii, şi care ar atrage competenţa instanţei în circumscripţia căreia se află ultimul domiciliu al defunctului.
Prin urmare, se poate conchide că petitul privind constatarea că imobilul înscris în CF x Braşov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafaţă de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Braşov, alăturat cererii având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin prescripţie achizitivă, reprezintă o cerere în materia drepturilor reale, care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află imobilul în litigiu.
Faţă de cele mai sus arătate, şi în raport de prevederile art. 117 din C. proc. civ., reţinând că imobilul în litigiu este situat în circumscripţia Judecătoriei Braşov, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Braşov prin primar, în favoarea Judecătoriei Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Braşov prin primar, în favoarea Judecătoriei Braşov.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 februarie 2020.
Procesat de GGC - GV