Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 6 iunie 2016 pe rolul Judecătoriei Brăila, secţia civilă, reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorei B., şi C. - prin reprezentant convenţional A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D. şi S.C. E. obligarea pârâţilor să le plătească suma de 25.000 RON, cu titlu de daune materiale şi suma de 300.000 euro, cu titlu de daune morale.
2. Sentinţa pronunţată de tribunal
Prin Sentinţa civilă nr. 433 din 27 iunie 2018 Tribunalul Brăila a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei B., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor D. şi S.C. E. S.A., excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Brăila şi excepţia autorităţii de lucru judecat, invocate de pârâta S.C. E. S.A..
A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B., asistată de reprezentant legal A., şi de reclamantul C. în contradictoriu cu pârâţii D. şi S.C. E. S.A. şi a obligat-o pe pârâta S.C. E. S.A. să plătească reclamantului C. suma de 307,4 RON şi echivalentului în RON la data plăţii a sumei de 212,99 euro, reprezentând daune materiale şi să plătească reclamantei B. echivalentul în RON la data plăţii a sumei de 20.000 euro, reprezentând daune morale.
3. Decizia pronunţată de curtea de apel
Prin Decizia civilă nr. 234/A din 13 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de de reclamanta B. prin reprezentant legal A., de reclamantul C. şi de pârâta E. S.A..
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel, reclamanţii B. - prin reprezentant legal A. şi C. - prin reprezentant convenţional A. au declarat recurs.
În cuprinsul memoriului de recurs, recurenţii-reclamanţi au arătat că hotărârea recurată este nelegală, fiind pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.
După prezentarea situaţiei de fapt, recurenţii precizează că instanţa de apel nu a interpretat corect probatoriile administrate în cauză, astfel încât a respins apelul declarat.
În continuare, se menţionează că este greşită constatarea instanţei de apel, care a reţinut că daunele materiale solicitate de reclamanţi au fost acordate în cauza penală, întrucât instanţa a acordat doar în parte despăgubirile materiale, respectiv numai în ceea ce o priveşte pe minora F..
Se arată că instanţa de apel a apreciat greşit faptul că reclamantul C. nu a dovedit că nu era angajat şi nu a făcut dovada obligaţiilor asumate de angajator.
De asemenea, precizează că este eronată decizia instanţei de apel care nu a acordat cheltuielile făcute în legătură cu recuperarea cicatricii produse prin accident, cheltuieli solicitate ulterior introducerii cererii de chemare în judecată. Precizează că unul dintre motivele de apel critică sentinţa instanţei de fond şi în această privinţă, însă instanţa de apel a omis să se pronunţe.
În finalul cererii de recurs se arată că suma acordată cu titlu de daune morale este mică raportat la prejudiciul de agrement produs prin fapta ilicită săvârşită.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la data de 14 noiembrie 2019, filele x
6. Apărările formulate în cauză
Intimata pârâtă S.C. E. S.A. a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată de intimata pârâtă S.C. E. S.A., Înalta Curte reţine următoarele:
Criticile formulate de recurenţii-reclamanţi nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., din dezvoltarea motivelor de recurs reieşind faptul că reclamanţii sunt nemulţumiţi de soluţia pronunţată în cauză.
Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.
Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Examinând cererea de recurs, astfel cum aceasta a fost formulată, se constată că aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Astfel, recurenţii-reclamanţi fac referire la aspecte ce nu pot fi supuse analizei în actualul cadru procesual, fără a puncta, în concret, care sunt criticile de nelegalitate ale hotărârii recurate, respectiv care au fost normele de drept material aplicate greşit de către instanţa de apel.
Motivele de recurs, astfel cum au fost formulate, aduc critici hotărârii prin prisma faptului că instanţa de apel nu a interpretat corect probatoriile şi faptul că ar fi reţinut, în mod greşit, după aprecierea recurenţilor faptul că nu a dovedit calitatea de angajat, nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.
Cu privire la critica vizând cuantumul daunelor morale se reţine faptul că în faza procesuală a recursului nu poate fi reapreciat cuantumul despăgubirilor care rezultă dintr-o reevaluare a situaţiei de fapt, prin prisma elementelor de probatoriu, întrucât o astfel de împrejurare excede limitelor analizei permise în calea extraordinară de atac.
Prin urmare, nefiind o problemă de legalitate, ci doar de temeinicie, nu poate constitui obiect al controlului judiciar în recurs, control care vizează exclusiv aspectele de nelegalitate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanţii B. - prin reprezentant legal A. şi C. - prin reprezentant convenţional A. împotriva Deciziei civile nr. 234/A din 13 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanţii B. - prin reprezentant legal A. şi C. - prin reprezentant convenţional A. împotriva Deciziei civile nr. 234/A din 13 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2020.
GGC - CL