Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 52/2020

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2020

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 103 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Judiciar Lyon, faţă de persoana solicitată A..

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare franceze, cu respectarea regulii specialităţii prevăzute de art. 117 din Legea nr. 302/2004, sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, să fie transferată în România, conform art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

S-a luat act că persoana solicitată nu a consimţit la predare.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 10 ianuarie 2020 şi până la data de 8 februarie 2020 inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută 24 ore, începând din data de 9 ianuarie 2020, ora 17:35.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

La data de 10 ianuarie 2020, a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. x/2020, Sesizarea nr. 48/II-5/2020 din data de 10 ianuarie 2020, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de autorităţile judiciare din Republica Franceză faţă de persoana solicitată A., urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313 - 2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 şi art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 şi art. 324-8 din C. pen. francez şi participare la o asociaţie de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) şi (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 şi art. 450-5 din C. pen. francez.

Prin Ordonanţa de reţinere nr. x din 9 ianuarie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dispus reţinerea numitului A., pentru 24 de ore, începând de la data de 9 ianuarie 2020, ora 17:35, până la data de 10 ianuarie 2020, ora 17:35.

Audiată fiind, persoana solicitată A. a arătat că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare franceze şi înţelege să se prevaleze de regula specialităţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de apel a reţinut următoarele:

În privinţa persoanei solicitate A., Parchetul de pe lângă Tribunalul Judiciar Lyon a emis la data de 9 ianuarie 2020 un mandat european de arestare, în baza mandatului de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de judecătorul de instrucţie din cadrul Tribunalului Judiciar Lyon, în vederea efectuării urmăririi penale, în dosarul parchetului cu număr de referinţă x, respectiv dosarul de anchetă dirijată de judecătorul de instrucţie x, pentru săvârşirea unui număr total de trei infracţiuni de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 şi art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 şi art. 324-8 din C. pen. francez şi participare la o asociaţie de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) şi (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 şi art. 450-5 din C. pen. francez.

În fapt, s-a reţinut că din 2015 până în 2017, A. era administrator al unei societăţi bulgare fără realitate economică, B., care, fără a se achita ea însăşi de plata TVA, factura în sistem toate taxele incluse unor societăţi importatoare franceze, vânzarea de vehicule cumpărate fără taxă din Germania, realizând astfel fapta de înşelăciune privind TVA. Importatorii francezi îi indicau vehiculul de comandat în Germania şi el încasa venituri din viramentele făcute în conturile bancare deschise în România prin retrageri de bani, dintre care o parte era transferată cu deosebire importatorilor francezi care erau complici la săvârşirea fraudei, iar o altă parte transferată pentru cumpărarea în Franţa de ceasuri C., amploarea fraudei ridicându-se la mai multe milioane de euro. Acesta administra şi alte societăţi bulgare de acelaşi tip şi societatea română D., ale căror administratori era persoane din anturajul său.

Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplineşte condiţiile de formă şi conţinut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, că infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată sunt sancţionate de legea statului francez cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, condiţie care este însă oricum îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate şi de legea penală română, şi, totodată, că nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Critica privind nedescrierea faptelor imputate persoanei solicitate nu este întemeiată, fiind menţionate circumstanţele comiterii infracţiunilor, perioada în cursul căreia s-a desfăşurat presupusa activitate infracţională, locul săvârşirii, contribuţia concretă a persoanei solicitate, precum şi încadrarea juridică a faptelor.

Faptul că acuzaţiile aduse de către procurorii francezi, ca urmare a ordinului european de anchetă, sunt mai multe decât cele la care se face referire în mandatul european de arestare, invocat de persoana solicitată, nu împietează asupra punerii sale în executare.

Totodată, este precizat actul care a stat la baza emiterii mandatului european de arestare şi anume, un mandat de arestare preventivă emis de către judecătorul de instrucţie.

Au fost invocate trei motive de refuz facultativ al executării mandatului european de arestare, respectiv cele prevăzute de art. 99 alin. (2) lit. e), f) şi g) din Legea nr. 302/2004, însă prima instanţă a constatat că acestea nu sunt incidente în cauză.

Astfel, consumarea unor infracţiuni cu privire la care se solicită predarea s-a produs pe teritoriul Franţei, cu privire la infracţiunile comise în afara teritoriului României, legea română permite urmărirea acestora, iar, conform legislaţiei române, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale, raportat la perioada reţinută a săvârşirii faptelor, 1 ianuarie 2015 - 9 aprilie 2019.

Curtea de apel a reţinut că persoana solicitată, cetăţean francez, are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României, pentru o perioadă mai mare de 5 ani, faţă de înscrisurile depuse la dosar, fiind asociat în mai multe societăţi comerciale, începând cu anul 2012 şi având, în momentul de faţă, rezidenţă permanentă pe teritoriul României, potrivit cărţii de rezidenţă permanentă eliberată la data de 23 iunie 2017.

Împotriva sentinţei penale sus-menţionate a formulat contestaţie persoana transferabilă A., solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar, dat fiind că are un domiciliu stabil, este rezident de mulţi ani şi nu se va sustrage procedurilor judiciare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că prima instanţă a dispus, în mod corect, admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A. şi a dispus arestarea în vederea predării acesteia, pe o durată de 30 zile, de la 10 ianuarie 2020 şi până la data de 8 februarie 2020 inclusiv.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că faţă de persoana solicitată a fost emis mandatul de arestare din 9 ianuarie 2020 de către judecătorul de instrucţie din cadrul Tribunalului Judiciar Lyon, în vederea efectuării urmăririi penale, în dosarul parchetului cu număr de referinţă x, respectiv dosarul de anchetă dirijată de judecătorul de instrucţie x, pentru săvârşirea unui număr total de trei infracţiuni de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 şi art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 şi art. 324-8 din C. pen. francez şi participare la o asociaţie de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) şi (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 şi art. 450-5 din C. pen. francez.

În fapt, s-a reţinut că din 2015 până în 2017, A. era administrator al unei societăţi bulgare fără realitate economică, B., care, fără a se achita ea însăşi de plata TVA, factura în sistem toate taxele incluse unor societăţi importatoare franceze, vânzarea de vehicule cumpărate fără taxă din Germania, realizând astfel fapta de înşelăciune privind TVA. Importatorii francezi îi indicau vehiculul de comandat în Germania şi el încasa venituri din viramentele făcute în conturile bancare deschise în România prin retrageri de bani, dintre care o parte era transferată cu deosebire importatorilor francezi care erau complici la săvârşirea fraudei, iar o altă parte transferată pentru cumpărarea în Franţa de ceasuri C., amploarea fraudei ridicându-se la mai multe milioane de euro. Acesta administra şi alte societăţi bulgare de acelaşi tip şi societatea română D., ale căror administratori era persoane din anturajul său.

Drept urmare, din conţinutul mandatului de arestare rezultă că faţă de persoana solicitată A. s-a emis un mandat în faza de urmărire penală.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt întrunite condiţiile în vederea efectuării urmăririi penale faţă de persoana solicitată, în contextul în care, din menţiunile cuprinse în mandatul de arestare rezultă că acesta a fost emis pentru efectuarea urmăririi penale.

În raport cu dispoziţiile legale mai sus-menţionate, se constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condiţiile pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, în vederea predării.

Astfel, în condiţiile existenţei cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare franceze la data de 9 ianuarie 2020 şi în raport cu natura şi gravitatea acuzaţiilor aduse persoanei solicitate, pentru săvârşirea infracţiunilor de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 şi art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 şi art. 324-8 din C. pen. francez şi participare la o asociaţie de infractori în vederea pregătirii unui delict, fapte incriminate şi de legea penală română, instanţa de control judiciar constată că este oportună şi necesară arestarea persoanei solicitate.

Măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată şi de celeritatea acestei proceduri de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfăşurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care s-a dispus predarea către autorităţile judiciare franceze.

Pentru aceste considerente, se va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana transferabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 964 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana transferabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Obligă contestatorul persoană transferabilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană transferabilă, în sumă de 964 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba franceză se va suporta din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - MM