Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1836 din 17 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii a exercitat calea extraordinară de atac a revizuirii recurentul A.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 30 octombrie 2019, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 6 noul C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul-recurent şi-a exprimat nemulţumirea legată de faptul că decizia atacată, ce i-a fost comunicată, nu este semnată, nefiind astfel respectate prevederile art. 426 şi 427 C. proc. civ. şi nici cele ale Regulamentului de ordine interioară al instanţei ce a pronunţat decizia.
Examinând admisibilitatea cererii de revizuire prin prisma dispoziţiilor art. 509 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1 - 11 ale articolului menţionat.
Conform prevederilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ. "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7 - 10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul".
Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
În cauză, Decizia nr. 1836 din 17 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, obiect al cererii de revizuire pendinte, prin care s-a anulat recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost pronunţată în procedura de filtru, reglementată de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Aceste dispoziţii legale stipulează că "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."
Astfel, se constată că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunţate în condiţiile reglementate de acest text de lege să nu fie supuse vreunei căi de atac.
Prin urmare, calea de atac a revizuirii formulate împotriva unei decizii pronunţate în procedura de filtru, reglementată de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., este inadmisibilă.
În aplicarea dispoziţiilor art. 509 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., se constată că împotriva Deciziei nr. 1836 din 17 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de recurentul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1836 din 17 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2019.
GGC - NN