Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2490/2019

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2019

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă la 16 mai 2017, sub nr. x/2017, reclamanţii S.C. A. S.R.L., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii S.C. D. S.A., E. şi F., obligarea acestora la plata, în solidar, a sumei de 201.000 RON, reprezentând daune morale şi a sumei de 25.000 RON, reprezentând daune materiale, precum şi constatarea nulităţii absolute a înscrisului denumit "expertiză tehnică judiciară", depus în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Pucioasa, întocmit de pârâtul E., în calitate de expert.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1381 şi următ. C. civ.

Pârâta S.C. D. S.A. a formulat note de şedinţă prin care a invocat excepţia puterii de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 1710 din 7 decembrie 2015, pronunţate în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Pucioasa, definitivă prin Decizia nr. 141 din 19 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă.

Prin încheierea din 13 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului G., decedat la 9 ianuarie 2012.

Prin încheierea din 8 mai 2018, pronunţată în dosarul mai sus menţionat, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a luat act de renunţarea reclamantului B. la judecarea capătului de cerere privind acordarea daunelor morale. Instanţa a invocat, din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului C. şi a amânat pronunţarea asupra acestei excepţii, precum şi asupra fondului cauzei la 15 mai 2018.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa

Prin Sentinţa nr. 751 din 15 mai 2018, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C. şi a respins acţiunea, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. A respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanţii S.C. A. S.R.L., reprezentată de B., în calitate de administrator, şi de B., în contradictoriu cu pârâţii D. S.A., E. şi F..

3. Apelul

Împotriva încheierii din 8 mai 2018, pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, şi Sentinţei nr. 751 din 15 mai 2018, pronunţate de aceeaşi instanţă în acelaşi dosar, au declarat apel reclamanţii S.C. A. S.R.L. şi C..

La 31 ianuarie 2019, reclamantul C. a solicitat suspendarea judecării cererii de apel, în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la introducerea în cauză a moştenitorilor defunctului F., decedat la 19 ianuarie 2012. De asemenea, a solicitat suspendarea judecării cauzei în baza art. 413 alin. (1) pct. 2 din acest act normativ, până la soluţionarea dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Prin încheierea din 15 mai 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, dând eficienţă dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., a constatat cauza în stare de judecată şi a amânat pronunţarea asupra cererii de suspendare formulate de reclamantul C., precum şi asupra apelului.

4. Decizia Curţii de Apel Ploieşti

Prin Decizia nr. 1579 din 28 mai 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins cererea de suspendare întemeiată pe dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi pe cele ale art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca neîntemeiată. A respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii S.C. A. S.R.L., persoană juridică, şi C., persoană fizică, împotriva încheierii din 8 mai 2015 şi Sentinţei nr. 751 din 15 mai 2018, pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu reclamantul B. şi cu pârâţii D. S.A. Râmnicu Vâlcea, D. S.A., prin Filiala Târgovişte, şi E..

5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Încheierii din 15 mai 2019, pronunţate în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, au declarat recurs reclamanţii C. şi B., în calitate de reprezentanţi ai reclamantei S.C. A. S.R.L., la 27 mai 2019 (dată fax).

6. Procedura de filtrare a recursului

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că, deşi recursul este admisibil în principiu, faţă de dispoziţiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. şi de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată deduse judecăţii, motivele de recurs formulate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar taxa judiciară de timbru în valoare de 100 RON, stabilită pentru soluţionarea recursului conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, nu a fost achitată.

7. Soluţia şi considerentele asupra recursului

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..".

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 19 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit că reclamanta S.C. A. S.R.L., datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de 100 RON, în raport de motivele de recurs invocate, încadrate în art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.

Prin aceeaşi rezoluţie, recurentei i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reţinut că recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite prin rezoluţia din 19 septembrie 2019.

Raportul a fost comunicat recurentei la 7 octombrie 2019, potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs.

La 14 octombrie 2019, recurenta a depus un punct de vedere la raport, fără a anexa dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În cauză, se constată că recurenta nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi instanţa i-a pus în vedere că are această posibilitate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs formulată de reclamanţii C. şi B., în calitate de reprezentanţi ai reclamantei S.C. A. S.R.L., nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii C. şi B. în calitate de reprezentanţi ai reclamantei S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2019.

GGC - MM