Analizând recursul, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 28 iulie 2017 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanţii A., B., C., D., E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca prin Primar şi Consiliul Local al Municipiul Cluj-Napoca Prin Primar, să se constate nulitatea absolută a Declaraţiilor autentificate sub nr. x din 25 mai 2016 de notar public F., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G., sub nr. x din 24 mai 2016 de notar public G.; să se constate exproprierea de fapt a reclamanţilor în ceea ce priveşte imobilul teren situat administrativ în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, str. x provizoriu, jud. Cluj, în suprafaţă de 624 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x; să fie obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca la acordarea către reclamanţi a unei juste despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, despăgubire pe care o solicită a fi fixată la valoarea de 200 euro/mp; să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
2. Sentinţa Tribunalului Cluj, secţia civilă
Prin Sentinţa civilă nr. 151 din 22 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi soţia B., C., D. şi E. în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi în consecinţă:
S-a constatat nulitatea absolută a declaraţiilor autentificate sub nr. x din 25 mai 2016 de BNP F., sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G., sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G. şi sub nr. x din 24 mai 2016 de BNP G..
S-a constatat exproprierea de fapt a terenului în suprafaţă de 624 mp înscris în CF x Cluj-Napoca nr. cad. x situat în Cluj-Napoca, str. x provizoriu.
Pârâtul Municipiul Cluj a fost obligat să plătească reclamanţilor suma de 121.056 euro, cu titlu de despăgubiri.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă
Prin Decizia nr. 93 A din 7 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a fost admis, în parte, apelul declarat de pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 151 din 22 martie 2018 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată, în parte, în sensul că a fost obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca să le plătească reclamanţilor suma de 117.312 euro (echivalent în RON la data efectuării plăţii) cu titlu de despăgubiri.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
3. Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei decizii, pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 5 septembrie 2019 şi repartizat completului de filtru CF x.
4. Procedura de filtru
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Recurenţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au depus punct de vedere prin care susţin că recursul este admisibil în principiu, iar intimaţii reclamanţi achiesează la concluziile exprimate prin raport.
Prin Rezoluţia din 16 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, din perspectiva dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 634 alin. (1), pct. 4 C. proc. civ.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au solicitat să se constate nulitatea absolută a declaraţiilor date de reclamanţi; să se constate exproprierea de fapt a reclamanţilor în ceea ce priveşte imobilul teren situat administrativ în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, str. x provizoriu, jud. Cluj, în suprafaţă de 624 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x; să fie obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca la acordarea către reclamanţi a unei juste despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, despăgubire pe care o solicită a fi fixată la valoarea de 200 euro/mp; să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că, din modul de formulare a pretenţiilor deduse judecăţii, reclamanţii tind să se constate exproprierea de fapt a imobilului teren şi să fie despăgubiţi cu suma reprezentând contravaloarea imobilului expropriat.
Având în vedere finalitatea demersului judiciar promovat, solicitarea formulată prin cererea de chemare în judecată de constatare a nulităţii absolute a declaraţiilor date de reclamanţi, capăt de cerere accesoriu, prin raportare la dispoziţiile art. 30 alin. (4) C. proc. civ., nu schimbă obiectul acţiunii, astfel cum a fost reţinut anterior.
Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, iar dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. arată că hotărârile pronunţate în materie de expropriere nu sunt supuse recursului.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.
Revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică ce reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Ca atare, în raport de natura pretenţiei deduse judecăţii şi de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia civilă nr. 93 A din 7 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.
Pentru aceste considerente, calea de atac a recursului formulat în cauză de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar şi Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar, va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin Primar şi Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar împotriva Deciziei nr. 93 A din 7 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.
GGC - CL