Asupra recursului, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei
Petenţii A., B., C., D. şi D. au solicitat, în cadrul dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.
2. Decizia Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă
Prin Decizia civilă nr. 1293 din 12 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins, printre altele, ca inadmisibilă, cererea apelanţilor A., B., C., D. şi D., de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, cu motivarea că aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
3. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Prin Decizia civilă nr. 632 din 4 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis excepţia perimării recursului şi a constatat perimat recursul formulat de recurenţii A., B., C., D. şi D. împotriva Deciziei civile nr. 1293 din 12 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, recurenţii A., B., C., D. şi D. au declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 1 octombrie 2019 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8, astfel cum reiese din Fişa ECRIS.
Prin rezoluţia din 2 octombrie 2019 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului după efectuarea procedurii de comunicare a recursului către intimaţi şi a întâmpinării către recurenţi, în eventualitatea în care se va depune întâmpinare.
În termen legal, intimatul-pârât Administraţia Sector 4 a Finanţelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 486 C. proc. civ.
5. Procedura de filtru
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut ca fiind admisibil având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare, însă cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea acestora, prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât, prin demersul judiciar promovat, recurenţii îşi exprimă nemulţumirea faţă de sistemul judiciar românesc, fără a aduce o critică deciziei atacate.
De asemenea, s-a constatat că recursul formulat este supus plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2), teza 2 din O.U.G. nr. 80/2013, dar taxa judiciară de timbru nu a fost achitată.
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.
Părţile nu au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin rezoluţia din 24 februarie 2020, s-a fixat termen de judecată la 19 martie 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia netimbrării, în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
6. Soluţia şi considerentele asupra recursului
În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În speţă, prin rezoluţia din 2 octombrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a stabilit că recurenţii A., B., C., D. şi D. datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de 100 RON, în temeiul art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresele comunicate la 8 şi 9 octombrie 2019, a fost adus la cunoştinţa recurenţilor cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum şi faptul că că au posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Deşi legal înştiinţaţi, recurenţii nu au depus la dosar dovada îndeplinirii obligaţiei legale privind taxa judiciară de timbru şi nu au formulat cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat, deşi instanţa le-a pus în vedere că au această posibilitate.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constată că cererea de recurs formulată de recurenţii A., B., C., D. şi D. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., şi va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva Deciziei nr. 632 din 4 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenţii A., B., C., D. şi D. împotriva Deciziei nr. 632 din 4 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2020.
GGC - NN