Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, la data 01.11.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata următoarelor sume: 604,67 RON reprezentând contravaloare facturii scadente şi neachitate, emise în perioada octombrie 2015 - aprilie 2016, cu penalităţi contractuale de 0,2% pe zi calculate de la scadenţă şi până la plata efectivă, aferente debitului principal, 150 RON reprezentând justa despăgubire - contravaloare activare serviciu telefonie mobilă (2 x 50 RON), utilizare reţea C. (2 x 25 RON) şi 46,4 RON - contravaloare echipamente predate.
Prin Încheierea nr. 71 din 10 ianuarie 2019, Judecătoria Turda, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
În considerentele hotărârii s-a reţinut că, potrivit art. 121 din C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.
S-a arătat că fiind în discuţie o normă de competenţă de ordine publică, edictată în considerarea unei anumite calităţi particulare a subiectului chemat în judecată de către profesionistul comerciant, anume o persoană fizică ce întruneşte cerinţele stabilite de art. 2 pct. 2 din O. G. nr. 21/1992, pentru a putea fi calificată drept consumator, excepţia de necompetenţă poate fi invocată din oficiu, conform art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.
Luând în considerare aspectele relevate mai sus, instanţa a constatat că Judecătoria Turda, nu este competentă a proceda la soluţionarea cererii formulate, ci numai instanţa de la domiciliul pârâtului, situat în municipiul Alba Iulia, judeţul Alba, anume Judecătoria Alba Iulia, este cea competentă teritorial să soluţioneze cauza.
Prin Sentinţa nr. 2.160 din 24 aprilie 2019, Judecătoria Alba Iulia, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.
La pronunţarea acestei hotărâri instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 87 din C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.
S-a arătat că la dosar se află o declaraţie dată şi semnată de către pârâtul B., prin care declară pe proprie răspundere că locuieşte în mod legal, începând cu data de 05.05.2014, în imobilul situat în Turda, str. x Bl. C12, judeţ Cluj, unde urmează să fie instalat şi furnizat serviciul de CATV/telefonie fixă/acces la internet/DTH (D.).
Mai mult decât atât, procedura de citare efectuată la domiciliul din actul de identitate, anume din Alba Iulia, s-a întors cu menţiunea că destinatarul nu mai locuieşte la acea adresă, în timp ce la adresa din Turda, judeţ Cluj, procedura de citare s-a întors cu menţiunea că actele au fost depuse la cutia poştală, fiind astfel legal îndeplinită.
Faţă de cele de mai sus, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia, şi a declinat competenţa de soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, reţine următoarele:
Instanţa a fost sesizată cu o cerere de valoare redusă, iar, potrivit art. 1028 alin. (2) din "Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă" din C. proc. civ., competenţa teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabileşte potrivit dreptului comun.
Prevederile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., stabilesc că:
"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 121 din C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.
Art. 87 din C. civ., prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este în locul unde îşi are principala aşezare".
În speţă, domiciliul pârâtului indicat în declaraţia pe proprie răspundere aflată la dosarul Judecătoriei Turda, este în localitatea Turda, str. x Bl. C12, judeţ Cluj, unde urmează să fie instalat şi furnizat serviciul de CATV/telefonie fixă/acces la internet/DTH (D.).
Înalta Curte, reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana în cauză, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cererii.
Faţă de toate aceste împrejurări, pentru stabilirea competenţei teritoriale, Înalta Curte, va ţine seama de locuinţa efectivă a pârâtului, anume în localitatea Turda.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, aceasta fiind instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul pârâtul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2019.
GGC - OB