Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, secţia I civilă, complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale la 12 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A., pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună înscrierea intervalului de timp în care a lucrat la aceste pârâte în grupa I de muncă.
Prin sentinţa civilă nr. 661 din 16 mai 2019, Tribunalul Buzău, secţia I civilă, complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca nefondată acţiunea promovată de reclamantă.
Împotriva acestei sentinţe, la 27 iunie 2019, reclamanta A. a declarat apel.
2. Prin încheierea din 2 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului, în favoarea completelor de judecată din cadrul secţiei I Civile, în configuraţia anterioară Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12 din 20 iunie 2019.
În argumentarea soluţiei pronunţate, completul iniţial învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal al Curţii de Apel Ploieşti a reţinut că este specializat în judecarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal şi, în temeiul art. II din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9 din 22 mai 2019, precum şi al art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12 din 20 iunie 2019, începând cu 1 iulie 2019 este competent şi în soluţionarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă.
Prin sentinţa nr. 544 din 21 august 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Argeş, s-a dispus suspendarea executării art. II din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9 din 22 mai 2019 şi a art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019.
În acest context, s-a reţinut că prin suspendarea executării celor două hotărâri ale Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă unor complete formate din judecători ce fac parte atât din secţia de contencios administrativ şi fiscal, cât şi din secţia a II-a Civilă, s-a statuat că există o aparenţă de nelegalitate cu privire la înfiinţarea unor astfel de complete şi specializarea lor în soluţionarea litigiilor de muncă.
Prin urmare completul iniţial învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal al Curţii de Apel Ploieşti a apreciat că nu mai are competenţa materială procesuală (funcţională) să soluţioneze cauze având ca obiect litigii de muncă, deoarece nu este compus din judecători specializaţi în această materie ori care să facă parte din secţia I Civilă, întrucât specializarea urmăreşte judecătorul şi nu completul în abstract.
3. Prin încheierea din 12 noiembrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea completului iniţial învestit.
Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea de drept a judecării cererii şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut că prin hotărârea nr. 12 din 20 iulie 2019, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Ploieşti, având în vedere art. II din Hotărârea nr. 9/2019, a aprobat solicitarea preşedintelui secţiei I Civile şi a propus preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti înfiinţarea de complete specializate în cadrul acestei secţii, formate din toţi judecătorii celor trei secţii civile, iar în temeiul acestei hotărâri s-a emis decizia nr. 47/2019 prin care au fost înfiinţate completele specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toţi judecătorii secţiilor civile, menţionate în anexa la hotărârea nr. 12/2019.
Prin sentinţa nr. 554 din 21 august 2019, pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi Colegiu.
În acest sens, secţia I civilă a Curţii de Apel Ploieşti a reţinut că aceste acte administrative, ale căror efecte juridice au fost doar suspendate, se bucură în continuare de prezumţia de legalitate, acestea nefiind anulate, coroborat şi cu faptul că dosarul a fost repartizat completului iniţial învestit, anterior pronunţării sentinţei nr. 554/21.08.2019, astfel încât suspendarea produce efecte numai pentru viitor.
Instanţa a reţinut şi incidenţa în cauză a art. 25 alin. (2) C. proc. civ., precum şi faptul că, în speţă, completul iniţial învestit a rămas competent să soluţioneze cauza şi după suspendarea actelor administrative în baza cărora au fost înfiinţate, atât timp cât la momentul înregistrării cererii de apel pe rolul completului LM 34 AIII, acesta era competent să soluţioneze apelul.
S-a mai reţinut că nu are relevanţă în aprecierea competenţei completului iniţial învestit împrejurarea că ulterior, prin decizia Preşedintelui secţiei I Civile nr. 7/22.08.2019 completele nou înfiinţate au fost blocate, prin reducerea la zero a complexităţii, concomitent cu bifarea obiectului "litigii de muncă" vechilor complete existente anterior adoptării hotărârilor de colegiu, această decizie fiind dată în vederea punerii în executare a sentinţei nr. 554/21.08.2019, pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2019, prin care s-a dispus suspendarea executării celor două articole.
4. Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 136 C. proc. civ., întrucât două secţii ale aceleiaşi curţi de apel s-au declarat deopotrivă şi reciproc necompetente să judece litigiul, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, se observă că sunt întrunite condiţiile conflictului negativ de competenţă, având în vedere declinările reciproce pronunţate în aceeaşi cauză de secţiile Curţii de Apel Ploieşti, fiind disputată competenţa specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluţionarea unui litigiu de muncă şi asigurări sociale.
Este adevărat că prin dispoziţiile art. 200 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce priveşte necompetenţa specializată a instanţei, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanţă se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secţiei specializate din instanţa respectivă.
Chiar şi în această situaţie, completul căruia i s-a repartizat cauza îşi păstrează posibilitatea de a-şi invoca necompetenţa materială procesuală în funcţie de obiectul şi natura litigiului, potrivit art. 130 şi art. 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, învestit, de altfel, cu soluţionarea litigiului ca instanţă de control judiciar, în apel.
Cu privire la competenţa specializată a acestui complet, se reţine că prin art. II din Hotărârea nr. 9/22.05.2019 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă şi asigurări sociale tuturor secţiilor care nu erau penale din cadrul instanţei.
Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Ploieşti a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înfiinţate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secţii ale instanţei.
Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispoziţiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor şi a procedurii de determinare a specializării şi, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.
Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective şi, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecinţă, competenţa exclusivă de a soluţiona litigiile de muncă şi asigurări sociale.
Argumentele primului complet învestit cu soluţionarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci chestiunea litigioasă a nelegalităţii, inclusiv sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competenţă.
Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluţionarea cauzei îi revenea competenţa specializată în raport cu obiectul şi natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunţarea sentinţei civile nr. 554/21.08.2019 a Tribunalului Argeş, secţia I civilă.
Astfel, se reţine că hotărârile menţionate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curţii de apel şi prin sentinţa civilă nr. 554/21.08.2019, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.
Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluţiei de suspendare se menţin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.
Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă şi asigurări sociale, înregistrate ulterior, altor completuri specializate din cadrul secţiei I Civile a Curţii de Apel Ploieşti, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atât timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat iniţial dosarul şi-a păstrat funcţionalitatea, în sensul programării în şedinţele de judecată, în vederea soluţionării cauzelor cu care a fost învestit.
Suspendarea executării este o măsură provizorie care îşi produce efectele odată cu pronunţarea instanţei de contencios administrativ la 21 august 2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de apel şi repartizarea la data de 27 iunie 2019, acestui complet revenindu-i competenţa de soluţionare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum şi a continuităţii, potrivit art. 19 C. proc. civ.
Aşa fiind, în raport cu considerentele expuse, în considerarea principiului asigurării accesului efectiv la justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea completului iniţial învestit din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit al Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2020.