Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 6 mai 2015, reclamanta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. - prin B. S.A. - Zona de Producţie III Muntenia Vest şi S.C. B. S.A., să dispună obligarea acestora la plata despăgubirilor în cuantum de aproximativ 1.500 RON, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului aflat în punctul Ciureşti, tarla x, comuna Vedea, judeţul Argeş, în suprafaţă de 1.164 mp, pentru perioada 2011-2014, şi la plata unei prestaţii periodice de 5.500 RON/lună începând cu anul 2014, şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 10834 din 21 decembrie 2017, Judecătoria Piteşti a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.500 RON, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în cauză şi la plata unei prestaţii periodice de 5.500 RON/lună, începând cu luna noiembrie 2012. De asemenea, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.535 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru şi a sumei de 1.000 RON, reprezentând onorariu de expert.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel pârâta S.C. B. S.A.
Prin decizia nr. 1814 din 10 aprilie 2019, Tribunalul Argeş a admis apelul formulat de S.C. B. S.A. şi a schimbat sentinţa în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.500 RON, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în cauză pentru perioada 2011-2013, respectiv la plata sumei de 500 de RON anual cu titlu de rentă, începând cu anul 2014 şi până la încetarea operaţiunilor petroliere sau intervenirea unei alte înţelegeri a părţilor. Au fost obligate părţile la compensarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta A. şi pârâta S.C. B. S.A. Recursul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Prin încheierea din 9 octombrie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale, invocată din oficiu, şi a înaintat cauza secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere Hotărârea nr. 5/2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, potrivit căreia începând cu 15 martie 2016, secţia a II-a civilă preia toate dosarele în materia litigiilor cu profesioniştii.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că în cadrul Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile. Criteriul determinant reţinut de instanţă în stabilirea competenţei funcţionale a celor două secţii este criteriul ce ţine de calitatea părţilor implicate în procese, aceea de profesionist. Se mai arată că din acest punct de vedere un litigiu cu un profesionist este de competenţa secţiei a II-a Civile, chiar dacă litigiul ar avea natură civilă. Instanţa nu a dat eficienţă prevederilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 şi nici Deciziei nr. 18/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, considerând aplicabile dispoziţiile Hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de Conducere.
Instanţa a mai reţinut că obiectul litigiului este o acţiune în răspundere civilă delictuală, acesta având natura unui litigiu cu profesioniştii.
Ca urmare, cauza a fost înaintată spre soluţionare secţiei a II-a Civile.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 28 octombrie 2019.
Prin încheierea din 14 ianuarie 2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că prin acţiunea formulată de recurenta-reclamantă A. se tinde la apărarea dreptului de proprietate al acesteia prin repararea prejudiciului produs de amplasarea de către recurenta-pârâtă a unei sonde petroliere pe terenul proprietatea recurentei-reclamante. În apărarea sa, recurenta-pârâtă a susţinut că titlul de proprietate al recurentei-reclamante este nul absolut. Prin urmare, litigiul are ca obiect analiza drepturilor reale invocate de părţi.
Se mai arată că în cadrul Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, iar cauzele care intră în competenţa fiecărei secţii sunt stabilite de către Colegiul de Conducere prin asocierea obiectelor din sistemul ECRIS, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi cu prevederile Hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de Conducere. Conform acestei hotărâri, începând cu 15 martie 2016, secţia a II-a civilă este competentă să soluţioneze dosarele în materia litigiilor cu profesioniştii, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat în fond, iar secţia I Civilă este competentă să soluţioneze toate celelalte litigii de natură civilă propriu-zisă.
Instanţa a apreciat că, în ceea ce priveşte competenţa materială procesuală a celor două secţii, aceasta se determină în funcţie de natura litigiului, iar nu în funcţie de calitatea de profesionişti a părţilor din proces, astfel cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 18/2016, pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii. Astfel cum se reţine în considerentele acestei decizii, calitatea de profesionist a uneia dintre părţi nu poate constitui prin ea însăşi un criteriu care determină obiectul sau natura unui litigiu.
Instanţa a reţinut că litigiul în care urma să se pronunţe pune în discuţie stabilirea şi modul de exercitare a unor drepturi reale şi nu are natura unui litigiu cu profesioniştii de genul celor exemplificate la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011. Astfel litigiul aparţine materiei civile lato sensu şi intră în competenţa de soluţionare a secţiei I a Curţii de Apel Piteşti.
Instanţa a mai reţinut ca temei al admiterii excepţiei invocate şi Decizia nr. 17/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum şi dispoziţiile art. 132 alin. (3) coroborat cu art. 136 C. proc. civ., care statuează că necompetenţa materială procesuală a secţiei este de ordine publică, respectiv că dispoziţiile privind excepţia de necompetenţă şi conflictul de competenţă se aplică şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Dispoziţiile privitoare la conflictul de competenţă sunt aplicabile şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.
Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două secţii este competentă să soluţioneze cauza.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.
Prin Decizia nr. 18/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat:
"competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".
Pentru a decide astfel, instanţa supremă a avut în vedere considerentul nr. 174 din Decizia nr. 18/2016, stabilind că "pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cu modificările şi completările ulterioare". Judecătorul este cel care trebuie să aprecieze asupra competenţei materiale procesuale proprii în soluţionarea litigiului cu judecata căruia a fost învestit, decelând "elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate" de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
Înalta Curte constată că toate cele patru categorii prevăzute de art. 226 din Legea nr. 71/2011 sunt grefate pe una şi aceeaşi activitate, respectiv pe activitatea comercială/economică şi izvorăsc din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ de către un profesionist comerciant.
În concepţia Noului C. civ., profesioniştii sunt toţi cei care exploatează o întreprindere, astfel cum prevede art. 3 alin. (2).
Acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect o cerere în despăgubiri formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva S.C. B. S.A., solicitând plata contravalorii lipsei de folosinţă a terenului aflat în proprietatea recurentei-reclamante pentru perioada 2011-2014 şi plata unei prestaţii periodice, începând cu anul 2014. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1381 şi urm. din C. civ.. Din motivarea în fapt rezultă că prin acţiunea formulată de recurenta-reclamantă A. se tinde la apărarea dreptului de proprietate al acesteia prin repararea prejudiciului produs de amplasarea de către recurenta-pârâtă a unei sonde petroliere pe terenul proprietatea recurentei-reclamante, drept de proprietate contestat de către recurenta-pârâtă. Prin urmare, litigiul are ca obiect şi analiza drepturilor reale invocate de părţi, acţiune care nu poate fi circumscrisă noţiunii de exploatare a unei întreprinderi, în sensul art. 3 alin. (3) C. civ.
Calitatea de profesionist a intimatei-pârâte nu poate constitui prin ea însăşi un criteriu determinant în scopul încadrării unui litigiu în una din categoriile exemplificate la art. 226 din Legea nr. 71/2011 şi a includerii acestuia în categoria litigiilor cu profesioniştii.
Prin urmare, obiectul şi temeiul juridic al cererii nu prezintă elemente comune cu vreuna dintre cele patru categorii de cauze prevăzute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 şi impun concluzia că litigiul dedus judecăţii are caracter civil.
Dispoziţiile Hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti nu pot prevala faţă de dispoziţiile art. 122 C. proc. civ., în conformitate cu care "reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod", ci ele devin aplicabile în cadrul reglementat de prevederile C. proc. civ. şi de Decizia nr. 18/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia competenţa materială funcţională este reglementată prin dispoziţii de ordine publică, în considerarea principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 martie 2020.