Şedinţa publică din data de 05 iunie 2020
Deliberând asupra cauzei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 23.01.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în dosarul nr. x/2018, s-a admis sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale, şi, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., s-a îndreptat eroarea materială strecurată în minuta încheierii penale nr. 4 din 22.01.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apei Suceava, în sensul că la paragraful 1 în loc de "ordonanţa nr. 56/11/2/2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie", cum greşit s-a menţionat, se va trece "ordonanţa nr. 6/II/2/2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie." cum este corect.
Prin încheierea nr. 178/2019 pronunţată în data de 22.03.2019 de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 4 din data de 22 ianuarie 2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Prin încheierea nr. 237/2019 pronunţată în data de 18.06.2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. împotriva încheierii nr. 178 din data de 22 martie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2018.^
Prin încheierea nr. 19/2019 pronunţată în data de 15.10.2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019. s-a respins, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de recurentul A. împotriva încheierii nr. 237/RC din data de 18 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Împotriva tuturor acestor încheieri A. a formulat cerere de revizuire.
Prin sentinţa penală nr. 140 din data de 25 noiembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins ca inadmisibilă cererea formulată de revizuentul A., de revizuire a încheierii nr. 4/22.01.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în dosarul nr. x/2018, aşa cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare eroare materială din 23.01.2019 pronunţată în dosarul x/2018
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Suceava a reţinut următoarele:
Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. pen. revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.
Potrivit art. 459 alin. (3) lit. f) C. proc. pen. rap. la art. 456 alin. (2), (3) şi 4 C. proc. pen. persoana care formulează cererea de revizuire trebuie să indice în mod expres cazul de revizuire pe care se întemeiază cererea, în caz contrar instanţa trebuind să-i pună în vedere revizuentului să indice cazul de revizuire.
Întrucât în cererea revizuentului A. nu a indicat expres de revizuire pe care se întemeiază cererea şi cum revizuentul a arătat în cererea scrisă depusă la dosarul cauzei că solicită judecarea cauzei în lipsă, revenind judecătorului obligaţia de a interpreta legea, sancţiunea este respingerea cererii ca inadmisibilă conform art. 459 alin. (3) lit. e) C. proc. pen., întrucât faptele şi mijloacele de probă indicate în cererea de revizuire nu conduc în mod evident ia stabilirea unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Totodată judecătorul de cameră preliminară a constatat şi faptul că cererea petentului este inadmisibilă şi raportat la obiectul hotărârii a cărei revizuire se cere.
Astfel, s-a constatat că cererea de revizuire vizează o încheiere prin care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava a soluţionat o plângere împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată întemeiată pe disp. art. 340 C. proc. pen. (toate celelalte încheieri vizând soluţionarea unor căi de atac împotriva acestei încheieri a judecătorului de cameră preliminară).
O astfel de hotărâre nu poate fi supusă căii de atac a revizuirii întrucât sunt supuse revizuirii doar hotărârile judecătoreşti prin care se soluţionează fondul cauzei, ori încheierea prin care se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară o plângere împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată nu este o hotărâre definitivă prin care se soluţionează fondul cauzei.
Împotriva sentinţei penale nr. 140 din data de 25 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 27 februarie 2020, petentul A. a formulat prezenta contestaţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019, fiind repartizat în mod aleatoriu Completului C5, stabilindu-se termen de judecată la data de 10 aprilie 2020, dată la care cauza a fost suspendată de drept în conformitate cu art. 43 din Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, ulterior cauza fiind repusă pe rol prin rezoluţia din data de 18 mai 2020, atunci când s-a stabilit data de 05 iunie 2020 ca termen de judecată.
Examinând contestaţia formulată de petentul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie, statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv, exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Potrivit dispoziţiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că petentul A. a declarat contestaţie împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a acestuia împotriva unei încheieri prin care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava a soluţionat o plângere împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată întemeiată pe disp. art. 340 C. proc. pen.
Potrivit art. 459 alin. (5) C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3), dispune prin sentinţă respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, iar conform alin. (7), sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Astfel, se constată că nu îi este recunoscută contestatorului petent calea de atac a contestaţiei împotriva încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a soluţionat o plângere cu privire la soluţii de netrimitere în judecată întemeiată pe disp. art. 340 C. proc. pen.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 140 din data de 25 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 140 din data de 25 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 iunie 2020.