Şedinţa publică din data de 24 iunie 2020
Asupra cauzei de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 59 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosar nr. x/2017 a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei şi a dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, secţia penală, formulată de petentul A..
Petentul a fost obligat să plătească statului suma de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva sentinţei mai sus- arătate petentul A. a formulat cerere de revizuire.
Prin sentinţa penală nr. 144 din data de 2 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosar nr. x/2019, în baza art. 459 C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva sentinţei nr. 59 din 18.08.2017 a Curţii de Apel Suceava.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. revizuentul a fost obligat la plata sumei de 100 RON către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate privi exclusiv hotărârile prevăzute de art. 453 alin. (1) C. proc. pen. şi numai pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute la acelaşi articol, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
S-a arătat că petentul A. a solicitat revizuirea unei sentinţe penale prin care s-a respins o cerere de strămutare, ceea ce este inadmisibilă, deoarece hotărârile judecătoreşti prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.
Împotriva sentinţei penale nr. 144 din data de 2 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosar nr. x/2019, petentul A. a formulat contestaţie, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019, cauza fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8 cu termen de judecată la data de 1 aprilie 2020.
La data de 1 aprilie 2020, având în vederea instituirea stării de urgentă pe o durată de 30 de zile, pe întreg teritoriul României, prin art. 1 din Decretul nr. 195 din data de 16 martie 2020 emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, cauza a fost suspendată de drept.
Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (6) din Decretul nr. 240 din data de 14 aprilie 2020 emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 311 din data de 14 aprilie 2020, potrivit cărora, în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, vor fi luate măsuri pentru fixarea termenului de judecată şi efectuarea actelor de procedură, prin rezoluţia judecătorului din data de 25 mai 2020, în prezenta cauză a fost stabilit termen la data de 24 iunie 2020, dispunându-se citarea petentului.
La termenul din data de 24 iunie 2020, Înalta Curte în raport cu dispoziţiile art. 459 alin 7 şi art. 74 alin. (6) C. proc. pen., a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii căii de atac exercitate de petentul A..
Examinând contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 144 din data de 2 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosar nr. x/2019, în ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia, Înalta Curte constată că este inadmisibilă urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi a exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
În cauza de faţă petentul A. a formulat cerere de revizuire, împotriva unei sentinţe prin care a fost soluţionată cererea de strămutare, sentinţă care, potrivit art. 74 alin. (6) C. proc. pen., nu este supusă nici unei căi de atac.
Împotriva sentinţei pronunţate în revizuire, sentinţă care potrivit art. 459 alin. (7) C. proc. pen., este definitivă, petentul A. a exercitat calea de atac a contestaţiei.
Astfel, potrivit art. 4251 C. proc. pen. alin. (1):
"calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel."
Înalta Curte constată că petentul a exercitat căi de atac în mod succesiv, împotriva unor hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea ca sancţiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat şi epuizat anterior. Inadmisibilitatea operează automat şi inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 144 din data de 2 decembrie 2019, pronunţată Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul petent va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 144 din data de 2 decembrie 2019, pronunţată Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.
Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2020.