Şedinţa publică din data de 16 iulie 2020
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi
Prin încheierea din 4 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursului declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 5 septembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, având în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
2. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva încheierii din 4 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..
Recursul a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 10 ianuarie 2020, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 6.
În dezvoltarea motivelor de recurs, raportându-se la situaţia de fapt expusă, recurentul-reclamant şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare a dosarelor nr. x/2017, nr. y/2017 şi nr. 1858/91/2018.
Totodată, a arătat că dosarul nr. x/2019, aflat în recurs, nu a fost soluţionat, motiv pentru care a promovat o nouă acţiune ce face obiectul dosarului nr. x/2019
3. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la data de 21 februarie 2020, în termenul legal, intimatul-pârât Guvernul României a solicitat, pe cale de excepţie, anularea recursului, în principal, pentru neindicarea şi dezvoltarea niciunui motiv de casare prevăzut de art. 488 din C. proc. civ., iar în subsidiar, pentru neachitarea taxei judiciare de timbru.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul din perspectiva încadrării motivelor de recurs în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprinsă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.
Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că exigenţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.
Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.
În considerarea celor expuse, în speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că, prin cererea de recurs formulată, raportându-se la situaţia de fapt, recurentul-reclamant şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare a dosarelor nr. x/2017, nr. y/2017 şi nr. 1858/91/2018.
A mai arătat că dosarul nr. x/2019, aflat în recurs, nu a fost soluţionat, motiv pentru care a promovat o nouă acţiune ce face obiectul dosarului nr. x/2019
Procedând într-o asemenea manieră, recurentul-reclamant nu a indicat în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii atacate şi nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sunt de natură a susţine nelegalitatea actului de procedură atacat, astfel cum impun dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod, sau să permită încadrarea, din oficiu, a acestora în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
În condiţiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancţiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulităţii, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci şi atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.
Cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) din acelaşi cod va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 4 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 4 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iulie 2020.