Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1599/2020

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2020

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, la 18 august 2020, sub nr. x/2020, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimaţii B., Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 29 Neamţ şi C. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, contestaţie împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 29 Neamţ, prin care a fost admisă candidatura numitului B. la funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, propusă de C.

Prin Sentinţa nr. 458 din 19 august 2020, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, contestaţia împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020, emise de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 29 Neamţ, formulată de contestatorul A.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul A., la 20 august 2020.

De asemenea, la 21 august 2020, apelantul a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la art. 53 din Constituţia României.

Prin Decizia nr. 334 din 21 august 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate. A respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Sentinţei nr. 458 din 19 august 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ.

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Bacău a reţinut că aceasta vizează temeiuri de drept care nu au fost invocate în acţiune şi care nu au fost avute în vedere de instanţa de fond la pronunţarea sentinţei apelate, apreciind, pentru aceste motive, că nu au legătură cu cauza, fiind incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992.

2. Recursul

Împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la art. 53 din Constituţia României, a declarat recurs contestatorul A., la 23 august 2020.

În motivarea cererii de recurs, contestatorul, invocând cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut că prin Hotărârea nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 29 Neamţ au fost încălcate dispoziţiile art. 21 din Constituţia României, care consacră dreptul accesului la justiţie şi la un proces echitabil, precum şi a prevederilor art. 53, conform căruia "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege".

Recurentul a arătat, de asemenea, că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 şi are legătură cu obiectul cauzei deduse judecăţii.

3. Apărările formulate în recurs

La 11 septembrie 2020, intimaţii B. şi C. au depus concluzii scrise, prin care au solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului pentru neîncadrarea motivelor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

4.1 Cu titlu prealabil, cu privire la excepţia nulităţii recursului invocată de intimaţii B. şi C., pentru neîncadrarea motivelor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte învederează că va proceda la examinarea cererii de recurs faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 321/09.05.2017, publicată în M. Of. nr. 580/20.07.2017, prin care s-a stabilit că "dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti".

Potrivit dezlegărilor aceleiaşi decizii "acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul din elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală" "obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanţei ierarhic inferioare cu privire la soluţia pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii".

4.2 Examinând cererea de recurs prin prisma îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază procesuală, oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin urmare, se impune o analiză a interesului procesual al petentului cu privire la rezolvarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului în care se află pricina.

Referitor la normele legale cu privire la care, în speţă, s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Înalta Curte constată că acestea nu au legătură cu dispoziţiile legale invocate în susţinerea contestaţiei, astfel cum corect s-a reţinut şi în considerentele deciziei care face obiectul prezentului recurs.

Astfel, în cauză, contestatorul A. a învestit Tribunalul Bacău cu soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 29 Neamţ, prin care a fost admisă candidatura numitului B. la funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, propusă de C.

În susţinerea contestaţiei, petentul a invocat dispoziţiile art. 54 alin. (1), (2) şi 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.

În calea de atac a apelului exercitat împotriva Sentinţei nr. 458 din 19 august 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, contestatorul a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la cele ale art. 53 din Constituţia României.

Faţă de această împrejurare, se constată că excepţia de neconstituţionalitate invocată de recurent a vizat alte prevederi legale faţă de cele menţionate în cuprinsul contestaţiei deduse judecăţii, respectiv art. 52 alin. (7) ("În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil"), art. 80 alin. (5) ("Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis") şi art. 123 alin. (3) ("Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată trebuie să asigure permanenţa activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate a acestora pentru toată perioada electorală este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe") din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Prevederile legale mai sus enunţate, nefiind invocate în susţinerea cererii de investire a instanţei, nu au fost avute în vedere de instanţa de fond la pronunţarea Sentinţei nr. 458 din 19 august 2020 şi, prin urmare, nu ar putea constitui obiect de analiză al instanţei de contencios constituţional, întrucât excepţia de neconstituţionalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condiţiile legii, analiza conformităţii dispoziţiilor legale pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată cu Constituţia României, aspect ce nu se regăseşte în speţă.

În raport de aceste argumente, se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv existenţa legăturii dintre excepţie şi cauza dedusă judecăţii.

Prin urmare, nu poate fi reţinută nelegalitatea deciziei atacate cu recurs, întrucât controlul judiciar căruia aceasta i se supune vizează numai încălcarea normelor de drept material aplicabile cauzei, iar nu a celor străine de soluţionarea ei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimaţii B. şi C.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 septembrie 2020.

GGC - NN