Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra recursului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 53 din 5 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. x/2017, între altele, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi (la data de 20/21.07.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi (la data de 15/16.08.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a), b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele menţionate mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, la care s-au adăugat 3 ani închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 9 închisoare), urmând ca inculpatul A. să execute în final 6 ani închisoare, pedeapsa complementară de 2 ani privind interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. şi pedeapsa accesorie privind interzicerea exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu de la 21.08.2017 la 22.06.2018.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul A. prin încheierea de şedinţă din 19.06.2018 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin Încheierea nr. 82/P/C din 22.06.2018 a Curţii de Apel Constanţa.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa nr. 335/P/2017 din data de 29.09.2017 a fost trimis, între alţii, în judecată inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen. - 4 fapte, toate cu aplic. art. 38 C. pen. şi art. 77 lit. a) C. pen.;

În fapt, s-a reţinut că, la data de 18.08.2017, în jurul orelor 14:05, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Băneasa, efectuând post de observare a frontierei de stat cu Bulgaria, aflându-se în dreptul bornei cu numărul 255, au observat două autoturisme de teren, care au pătruns în mod ilegal din Bulgaria în România, trecând peste fâşia de protecţie şi culoarul de frontieră, continuându-şi deplasarea pe teritoriul României, spre direcţia bornei cu numărul 244; astfel, cu ajutorul autospecialei din dotare cu numerele MAI x, au procedat la urmărirea acestora, iar după aproximativ 1 km aceştia au pătruns în pădurea Dumbrăveni, unde vizibilitatea fiind redusă şi relieful deluros şi împădurit, precum şi drumurile de acces în interiorul pădurii greu practicabile, au pierdut contactul vizual cu autovehiculele pe care le urmăreau, dar direcţia de deplasare era spre cariera de piatră din proximitatea localităţii Dumbrăveni.

Ca urmare a celor observate, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Băneasa au raportat de urgenţă evenimentul, solicitând sprijin, procedându-se la scotocirea zonei împădurite, astfel că, în scurt timp, la faţa locului s-au prezentat mai mulţi poliţişti din cadrul Gărzii de Coastă, care au continuat împreună căutarea autovehiculelor prin pădurea Dumbrăveni, iar în interiorul acesteia, pe un drum neamenajat care face legătura cu zonele periferice ale frontierei de stat, au observat un autoturism de teren marca x, cu avarii serioase la sistemul de direcţie, abandonat, şi, în apropierea acestuia, un grup de 25 de persoane, de origine arabă, alcătuit din bărbaţi, femei şi copii, fiind descoperit în apropierea zonei respective şi cel de-al doilea autovehicul de teren marca x.

Mai mult, s-a mai reţinut că în cauză se deţineau date şi informaţii că numitul A., cetăţean bulgar, folosind autoturismul marca x de culoare neagră, cu numerele de înmatriculare x, introducea în mod frecvent ilegal în România, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat cu Bulgaria, în zona localităţii Dumbrăveni, grupuri de migranţi de origine arabă; astfel, în data de 18.08.2017, în jurul orelor 20:00, în timp ce poliţişti de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă efectuau post control la intersecţia DJ 391A cu DJ 392, au procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire asupra autovehiculului marca x, de culoare neagră, cu numerele de înmatriculare x, care se deplasa dinspre localitatea Viroaga către localitatea Dumbrăveni, moment în care acesta a oprit pe partea dreaptă a carosabilului, fiind condus de către A.

De asemenea, existând indicii cu privire la implicarea sa în traficarea grupului de 25 de migranţi pe ruta Turcia - Bulgaria - România, s-a procedat la conducerea autoturismului x împreună cu A., pentru continuarea cercetărilor, iar în apropierea localităţii Dumbrăveni, la aproximativ 200 metri, au ieşit din pădurea de la marginea drumului două persoane de sex bărbătesc, care făceau insistent semnale de oprire. Oprind în dreptul lor, în urma verificărilor actelor de identitate ale acestora, s-a stabilit că se numesc B., cetăţean bulgar, şi C., cetăţean bulgar, aceştia fiind conduşi la sediul Poliţiei de Frontieră Negru Vodă, în vederea continuării cercetărilor.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, a fost descoperit în punctele de coordonate geografice 43O56’38" N şi 27O57’9"E autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, cu roata din partea dreapta-faţă pe pană şi cu cauciucul desprins de jantă, iar partea din faţă a autoturismului se afla într-un grup de copaci subţiri, în autoturism nefiind nicio persoană, însă, în apropierea autoturismului a fost găsită o oglindă ruptă din partea dreaptă a unui alt autovehicul, la autoturismul marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x; oglinzile erau intacte şi, pe dealul din apropiere, în dreptul autoturismului marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, au fost depistaţi cei 25 de migranţi, cetăţeni sirieni, aflaţi pe jos.

Mai mult, după demararea iniţială şi continuarea cercetărilor în raport de această faptă, s-a descoperit că inculpaţii C., B. şi A. au săvârşit şi alte trei fapte, respectiv în data de 16.08.2017, 22.07.2017 şi 20.07.2017; raportat la aceste fapte, s-a observat faptul că trecerile ilegale au fost efectuate în aceeaşi zonă, respectiv a localităţii Dumbrăveni, şi având acelaşi mod de operare, în sensul că migranţii a fost călăuziţi de către inculpaţi şi trecuţi ilegal peste frontiera de stat a României cu Bulgaria, prin aceeaşi porţiune a fâşiei de protecţie.

Astfel, în data de 17.08.2017 lucrătorii de poliţie din cadrul S.R.P.T. Craiova s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, aflându-se în executarea serviciului de patrulare, în trenul IR1695, care circula pe ruta Bucureşti - Timişoara, au depistat un număr de 17 persoane, toţi cetăţeni sirieni, care nu figurau ca intraţi legal/toleraţi în România.

Prin ordonanţa din 17.08.2017, organele de cercetare penală au dispus începerea urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 262 alin. (1) C. pen., iar prin ordonanţa din 22.08.2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în vederea reunirii acestei cauze la Dosarul nr. x/2017.

Fiind audiaţi în calitate de martori, migranţii au identificat din planşa fotografică unul dintre cele două autoturisme depistate, abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, respectiv autoturismul marca x, afirmând că au pătruns ilegal în România printr-o pădure deasă cu două autoturisme de teren şi că persoanele care conduceau cele două autoturisme aveau feţele acoperite cu cagule.

Astfel, din cele reţinute iniţial de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, la nivelul S.P.F. Negru Vodă a fost înregistrată cauza nr. x/16.08.2017 privind pe autori necunoscuţi care au intrat ilegal în România în noaptea de 15/16.08.2017, în zona localităţii Dumbrăveni, peste frontiera verde, între bornele 244 - 245, respectiv la 150 metri dreapta de borna 244, cu două autoturisme de teren ale căror specificaţii au fost relevate prin cercetarea la faţa locului şi planşa fotografică .

În cauză a fost identificat cetăţeanul român D., care a precizat că se afla zilnic pe teren, deoarece se ocupa cu păscutul animalelor cetăţenilor din zona Dumbrăveni, astfel că în aceste locuri izolate a putut observa că în data de 16.08.2017, în jurul orelor 10:00, două autoturisme de teren de culoare gri înmatriculate în Bulgaria, recunoscute din fotografii ca fiind cele depistate abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, observându-se că era vorba de auto x, care se deplasau din direcţia frontierei cu Bulgaria pe drumul de piatră ieşind din pădurea Dumbrăveni, continuându-şi apoi deplasarea pe drumul judeţean ce leagă localitatea Dumbrăveni de localitatea Independenta.

Or, faţă de acest moment, martorul D. nu a mai putut să mai indice alte date suplimentare, dar a menţionat că numita E. poate oferi indicii suplimentare, deoarece i-a spus că a văzut un grup de migranţi de origine arabă în pădurea Dumbrăveni; astfel, a fost identificată persoana E., locuitor din Dumbrăveni, care zilnic se deplasează în pădure, câştigându-şi traiul prin colectarea de reziduuri de material lemnos, ocazie cu care în data de 16.08.2017, în jurul orelor 08:30, a observat în pădure un grup de aproximativ douăzeci de persoane ce păreau a fi străine, de diferite vârste, care aveau asupra lor multe bagaje, persoanele având trăsături specific arabe, iar în momentul în care a trecut pe lângă acest grup a observat un bărbat înalt, care nu se asemăna celorlalte persoane.

Martora E. a mai declarat că nu a dorit să intre în contact cu aceştia, motiv pentru care şi-a continuat deplasarea prin pădure, după care, în jurul orelor 10:45, la întoarcere, a observat în acelaşi loc, în dreptul grupului de persoane, două autoturisme de teren de culoare gri înmatriculate în Bulgaria pe care le-a recunoscut în fotografiile arătate de poliţişti ca fiind cele depistate ca abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, respectiv x, precum şi că poate recunoaşte bărbatul înalt dacă i se vor arăta fotografii cu acesta, astfel că a indicat în planşa fotografică arătând cu degetul pe numitul B. ca fiind cel care îndruma grupul de migranţi prin semne, însoţindu-i/călăuzindu-i pe aceştia. .

Din actele şi lucrările dosarului a reieşit că, în data de 16.08.2017, A. a achiziţionat la orele 03:25:27 şi 03:26:55 două roviniete de tip A pentru autoturismele x, din staţia de combustibili F., punct de lucru 6A Vama - Giurgiu, aflată în imediata apropiere a Punctului de intrare în România Giurgiu, fiind ridicate înregistrările video ale camerelor din staţia de combustibili, fiind efectuată planşa fotografică cu momentele indicate., iar din declaraţiile de martor ale poliţiştilor aflaţi în serviciu, din cadrul S.P.F. Negru Vodă, în data de 16.08.2017, a reieşit faptul că, aflându-se în misiune, în jurul orelor 13:00, în zona localităţii Dumbrăveni, a fost oprit în trafic autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, condus de inculpatul A., şi că acesta nu-şi justifica prezenţa în zonă, iar comportamentul său era unul nefiresc, pentru un simplu participant la trafic, era agitat, transpira excesiv, dar întrucât nu a încălcat normele legale în vigoare, a fost lăsat să plece, după ce a încercat să le explice însă acestora, în limba bulgară, că ar fi încurcat drumul şi s-ar fi rătăcit, intenţionând să ajungă în Constanţa, afirmaţii care au fost făcute deşi avea asupra sa un telefon mobil Smarthpone, care utilizează facil aplicaţii tip GPS etc., situaţie în care în mod evident s-au născut suspiciuni.

Din coroborarea acestui aspect cu faptul că, în aceeaşi zi, la orele 14:30, A. la volanul autoturismului x, este antemergătorul celor două autoturisme de teren menţionate mai sus (fapt materializat probator în filmările puse la dispoziţie de C.N.A.I.R., de la staţia de taxare Feteşti), s-a reţinut faptul că acesta a ascuns adevărul, prezenţa sa în zonă nefiind în niciun caz întâmplătoare, acesta urmând a efectua de fapt transportul de migranţi către Bucureşti.

Referitor la fapta inculpaţilor din data de 22.07.2017, în actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, s-a aflat în lucru Dosarul penal nr. x/2017, care a fost reunit la Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în care s-au efectuat cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trecerea frauduloasă a frontierei de stat şi trafic de migranţi.

În fapt, a fost vorba despre evenimentul constatat în data de 22.07.2017, de către poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, ocazie cu care o autoutilitara marca x a pătruns pe teritoriul naţional peste frontiera de stat, forţând "fâşia verde" în zona localităţii Dumbrăveni, respectiv între bornele 238 - 250.

S-a mai reţinut faptul că, la controlul autodubei, în compartimentul marfă, s-au găsit înghesuite un număr de 19 persoane provenite din Irak, migranţi ilegali, bărbaţi, femei şi copii care nu deţineau documente de identitate, astfel că, fiind audiaţi, aceste persoane au precizat că cei doi traficanţi care i-au introdus în România erau bulgari, dar că aveau feţele acoperite de două cagule, astfel că nu au putut indica semnalmentele traficanţilor, oferind doar indiciul cetăţeniei datorită limbii folosite în comunicarea dintre cei doi în momentele tensionate, când poliţiştii de frontieră se aflau pe urmele lor, iar înainte de depistarea stării de fapt menţionate mai sus, din anchetă a rezultat că în data de 22.07.2017, orele 03:21:35, pentru autoutilitara x descoperită cu nr. de înmatriculare x a fost achiziţionată rovinieta valabilă de tip B pe drumurile din România, din staţia de combustibili F. punct de lucru 6A Vama Giurgiu, aflată în imediata apropiere a Punctului de intrare în România - Vama Giurgiu.

Mai mult, în data de 21.07.2017 lucrătorii S.P.F. Negru Vodă s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat cu privire la faptul că printre bornele 229 - 230 şi 231 - 232 se aflau imprimate două perechi de urme ale unor autoturisme de teren cu sensul de deplasare Bulgaria - România, zona periferică localităţii Dumbrăveni fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia Dosarul nr. x/2017, dosar preluat în vederea reunirii la Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Totodată, în urma cercetării la faţa locului a reieşit faptul că urmele aparţin unor autovehicule de teren, iar zona de trecere a acestora este greu accesibilă altor tipuri de autovehicule. Relevantă pentru cercetarea acestei fapte este declaraţia martorului D., care a indicat faptul că în data de 20.07.2017, în timp ce se afla cu vacile la păscut în aceeaşi zonă a pădurii Dumbrăveni, aproape de intersecţia drumului de piatră care vine din cariera din zonă şi drumul judeţean care face legătura dintre localităţile Dumbrăveni şi Independenta, a observat în mod direct două autoturisme de teren, recunoscute ca fiind x, autoturisme care i-au atras atenţia pentru că, veneau de la frontiera cu Bulgaria din pădure, şi observând că cele două autovehicule erau pline cu oameni, putând observa că, unul dintre cei doi şoferi, pe care l-a indicat în planşa fotografică, cu degetul în persoana numitului B.

Din filmările din 14.07.2017, intervalul oral 07:00 - 08:30, ridicate de la S.C. x punct de lucru Negru Vodă, s-a observat că a intrat în G., la orele 07:54:33, autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, condus de către inculpatul A., precum şi că acesta intră în incinta staţiei de alimentare, unde îi întinde casieriţei un telefon mobil, indicându-i acesteia două numere de înmatriculare pentru a i se elibera două roviniete, întocmindu-se în acest sens o planşă fotografică.

Or, coroborând aceste probe cu adresa C.N.A.I.R. a rezultat faptul că inculpatul A. a achiziţionat din S.C. F., în data de 14.07.2017, două roviniete de tip A, pentru următoarele autovehicule: x, înmatriculat în Franţa cu nr. x, şi x, valabile 7 zile, până la data de 20.07.2017, inclusiv, astfel că, în mod logic aceste două autovehicule au fost folosite în perioada 14.07 - 20.07, pe durata valabilităţii rovinietei, la trecerea ilegală peste frontiera de stat a României, a migranţilor .

De asemenea, aspectele sesizate se coroborează cu declaraţia martorului H., poliţist de frontieră, adjunct al şefului S.P.F. Negru-Vodă, care a precizat că în luna iunie 2017 a avut o întrevedere cu un lucrător de poliţie de frontieră bulgar, din cadrul Sectorului Poliţie de Frontieră General Toshevo, care i-a comunicat mai multe date şi informaţii cu privire la 4 cetăţeni bulgari, care se ocupă cu traficul de migranţi, pe ruta Sofia - Roşita (BG) - Dumbrăveni (RO) - Bucureşti, cei 4 cetăţeni bulgari fiind B., A., I. şi J. şi care foloseau în activitatea infracţională mai multe autovehicule înmatriculate în Bulgaria, printre care, x, dar şi altele.

Starea de fapt reţinută în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: acte sesizare; procese-verbale de cercetare la faţa locului; procese-verbale de reconstituire; procese-verbale de recunoaştere din fotografii; planşe fotografice; declaraţii martor; raport percheziţie informatică.

Prin ordonanţa din 21.08.2017 s-a dispus reţinerea inculpaţilor pentru 24 de ore, iar la data de 22.08.2017, Tribunalului Constanţa a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. pentru o perioada de 30 zile, măsură menţinută ulterior până la data de 19.06.2018 când s-a dispus controlul judiciar, măsură, de asemenea, menţinută până în prezent.

În faza de cameră preliminară, prin Încheierea de şedinţă nr. 29/27.02.2018 a Curţii de Apel Constanţa s-a dispus excluderea următoarelor mijloace de probă/probe - sancţionate cu nulitatea conform încheierii din 26.01.2018: procesele-verbale de percheziţie corporală din 18.08.17 cu procesul-verbal de îndreptate eroare materială din 22.08.2017 şi planşele fotografice, procesele-verbale percheziţie auto din 19.08.2017 cu planşele fotografice, din 18.08.2017 cu planşele fotografice, procesele-verbale de identificare a persoanelor din planşele fotografice din 19.08.2017 şi declaraţiile inculpaţilor olografe din data de 20.08.2017 cu traducerile în limba română, fiind menţinute celelalte mijloace de probă/probe administrate în faza de urmărire penală.

În faza cercetării judecătoreşti, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (2) C. proc. pen., a adus la cunoştinţa inculpaţilor, în prezenţa traducătorului autorizat de limbă bulgară, învinuirile ce li se aduc, şi i-a înştiinţat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor, iar dacă refuză să dea declaraţii nu vor suferi nicio consecinţă defavorabilă, dreptul de a pune întrebări celorlalte părţi, martorilor, experţilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socotesc că este necesar, dreptul de a fi informaţi cu privire la faptele pentru care sunt cercetaţi şi încadrarea juridică a acestora, dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei; obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-li-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se consideră că a luat la cunoştinţă, dreptul de a beneficia de procedura medierii, iar în cazul de faţă doar în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei.

Astfel, instanţa a adus la cunoştinţa inculpaţilor faptele pentru sunt cercetaţi şi încadrarea juridică a acestora, precum şi dispoziţiile art. 83 şi art. 108 C. proc. pen. şi a procedat la audierea lor, care au menţionat că nu sunt vinovaţi şi nu sunt de acord să dea declaraţii cu privire la faptele pentru care sunt cercetaţi, declaraţiile acestora, în sensul celor precizate, fiind consemnate în scris, semnate şi ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, în faza cercetării judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 381 C. proc. pen., au fost audiaţi martorii: H., D., K., E., L. şi M., declaraţiile acestora fiind consemnate în scris, semnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Referitor la probele administrate în faza de urmărire penală, inculpaţii A., C. şi B. au învederat instanţei că le contestă şi solicită nulitatea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală ca urmare a faptului că acestea sunt probe derivate din cele deja excluse de către Curtea de Apel Constanţa prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018, cererea fiind fost respinsă şi dispunându-se audierea martorilor din acte: H., D., K., E., L. şi M., motivat de faptul că prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018, Curtea de Apel Constanţa a exclus următoarele probe: procesele-verbale de percheziţie corporală din 18.08.17 cu procesul-verbal de îndreptate eroare materială din 22.08.2017 şi planşele fotografice, procesele-verbale percheziţie auto din 19.08.2017 cu planşele fotografice, din 18.08.2017 cu planşele fotografice, procesele-verbale de identificare a persoanelor din planşele fotografice din 19.08.2017 şi declaraţiile inculpaţilor olografe din data de 20.08.2017 cu traducerile în limba română şi a menţinut toate celelalte mijloace de probă/probe administrate în faza de urmărire penală.

La data de 21.01.2019 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a depus în scris note de probatorii prin care a solicitat suplimentarea probei testimoniale cu martorii: N., O., P. şi Q., pentru a dovedi starea de fapt reţinută în actul de sesizare al instanţei referitor la fapta inculpaţilor din data de 18.08.2017 şi a martorilor: R. şi S., pentru a dovedi starea de fapt reţinută în actul de sesizare al instanţei referitor la fapta inculpaţilor din data de 22.07.2017, probe respinse de instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 22.01.2019 ca nefiind utile, pertinente, concludente şi necesare cauzei, având în vedere calitatea acestora de ofiţeri de poliţie care au participat ca organ constatator al infracţiunii la prinderea în flagrant delict a inculpaţilor sau ca participanţi la percheziţia corporală efectuată inculpaţilor, probe deja excluse prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018 a Curţii de Apel Constanţa.

Prin încheierea de şedinţă din 21.01.2019, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public şi având în vedere actele şi lucrările dosarului, dar şi dispoziţiile C. proc. pen. s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor ale căror declaraţii se află în vol. II d.u.p. pentru fapta din 22 iulie 2017, cetăţeni sirieni: T., U., V., W.; pentru fapta din 15/16.08.2017 vol. III d.u.p., cetăţenii sirieni: X., Y., Z., AA. şi pentru fapta din 18 august 2017 vol. II/2 urmărire penală, cetăţeni sirieni: BB., CC., DD., EE., FF.

În circumstanţiere, s-a solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviinţată de instanţă şi au fost ataşate la dosarul cauzei, înscrisurile considerate relevante de către inculpaţi în susţinerile formulate în apărare, dar şi cazierele judiciare ale acestora.

În concluzie, starea de fapt expusă mai sus a fost reţinută în Rechizitoriul nr. x/2017 din 29.09.2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv: acte sesizare; procese-verbale de cercetare la faţa locului; procese-verbale de reconstituire; declaraţiile martorilor şi raport percheziţie informatică.

Din cele expuse, instanţa a reţinut ca dovedit faptul că inculpatul A., este autorul faptelor pentru care este cercetat, cu respectarea condiţiilor de vinovăţie cerute de lege, existând suficiente date pentru a se permite stabilirea unei pedepse.

În drept, faptele inculpatului A., care la data de 20/21.07.2017, a achiziţionat rovinieta din localitatea Negru Vodă, judeţul Constanţa pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x şi marca x), roviniete care au fost folosite pentru trecerea unui grup de migranţi neidentificat şi care a fost observat ca atare pe raza pădurii Dumbrăveni, grupul fiind călăuzit în mod direct de inculpatul B., precum şi fapta din data de 22.07.2017, în sensul de a fi asigurat condiţiile de transport cu duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, a grupului de 19 migranţi, transportaţi efectiv peste frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238-250, condiţii asigurate prin achiziţia rovinietei de la staţia din vama Giurgiu din apropierea punctului de trecere a frontierei, activitate subsumată aceluiaşi scop şi dusă de ceilalţi coautori la îndeplinire, întrunesc elementele constitutive a două infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzute de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.

De asemenea, faptele inculpatului A., care la data de 15/16.08.2017, procedând similar ca în datele de 22.07.2017 şi respectiv 20/21.07.2017, ca antemergător al celorlalţi coautori, circulând cu autoturismul x, prin trecerea peste frontiera verde între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, introducând în ţară un număr nestabilit de migranţi ilegali, dintre care au fost depistaţi la Caracal un număr de 17 dintre aceştia, activitate subordonată evident aceluiaşi scop şi în aceleaşi condiţii, potrivit aceluiaşi "modus operandi", precum şi fapta din data de 18.08.2017, când împreună cu inculpaţii C. şi B. au îndrumat, călăuzit şi transportat, în calitate de coautor (având funcţia de antemergător) un număr de 25 cetăţeni sirieni, care au trecut "pe verde" frontiera de stat a României, în zona localităţii Dumbrăveni, judeţul Constanţa, ocazie cu care a fost pusă în pericol viaţa migranţilor, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu maşini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiţi mult peste capacitatea maşinilor în interior, fapt ce a determinat ruperea roţilor uneia dintre maşini, toate activităţile fiind subsecvente scopului de a obţine beneficii financiare directe, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de trafic de migranţi, prevăzute de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.

Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective se constată că elementul material s-a realizat prin activitatea de îndrumare, călăuzire şi transport a unui număr 61 persoane identificate, dar şi neidentificate, în vederea trecerii prin trecerea peste frontiera "verde" între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, (un număr de 17 migranţi fiind depistaţi la Caracal) şi prin frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250 (celelalte persoane identificate, dar şi alte persoane neidentificate în faza de urmărire penală), transportul fiind efectuat cu 2 autoturisme "de teren" (marca x), cu o duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, ori cu autoturismul x, iar urmarea imediată constând în starea de pericol pentru activitatea autorităţii care trebuie să asigure supravegherea şi controlul legal al trecerii frontierei de asta.

De asemenea, instanţa a apreciat că există legătură de cauzalitate între activitatea inculpatului A. şi urmarea produsă, în sensul că activitatea desfăşurată de acesta în scopul obţinerii de beneficii financiare a pus în primejdie viaţa migranţilor, atât prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cât şi cu maşini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiţi mult peste capacitatea maşinilor în interior, cu atât mai mult cu cât, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă calificată prin scop, acesta prevăzând şi urmărind consecinţele faptei sale.

Mai mult, instanţa a considerat că intenţia directă calificată prin scop a inculpatului A. de îndrumare, călăuzire şi transport, reiese din analiza următoarelor elemente: numărul persoanelor, circumstanţele reale de săvârşire a faptelor, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu maşini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiţi mult peste capacitatea maşinilor în interior, în vederea obţinerii unor beneficii financiare.

Totodată, s-a constatat că infracţiunea de trafic de migranţi reprezintă o activitate prin care se facilitează intrarea unei persoane într-un alt stat, faţă de care acea persoană nu este cetăţean ori rezident permanent, activitate ilegală care se realizează pentru obţinerea unui beneficiu financiar, or o astfel de faptă prezintă un grad de pericol social ridicat, raportat la faptul că un astfel de pericol este de natură să înlesnească unor persoane încălcarea regimului frontierelor altor state, adică trecerea prin alte locuri decât cele destinate trecerii frontierei de stat sau trecerea chiar prin locuri în care în mod legal are loc o astfel de operaţie, dar în mod fraudulos.

Or, în cauză pericolul social ridicat derivă tocmai din locul pe unde a fost trecută frontiera de stat a României, altul decât cel destinat trecerii frontierei de stat, respectiv prin frontiera "verde", între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244 (un număr de 17 migranţi care au fost depistaţi la Caracal) şi prin frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250 (celelalte persoane identificate, dar şi alte persoane neidentificate în faza de urmărire penală), transportul fiind efectuat cu 2 autoturisme "de teren" (marca x), cu o duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, ori cu autoturismul x.

Mai mult, în varianta normativă agravantă reţinută în sarcina inculpatului A., cea prevăzută de dispoziţiile alin. (2) lit. a) şi b) al articolului 263 C. pen., când fapta de trafic de migranţi este săvârşită în scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos patrimonial, precum şi prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea migrantului, ori în cauză, aşa cum s-a menţionat mai sus, cele patru fapte ale inculpatului din datele de 20/21.07.2017, 22.07.2017, 15/16.08.2017 şi 18.08.2017 au fost săvârşite în scopul obţinerii unor beneficii financiare şi prin punerea în pericol a vieţii migranţilor, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu maşini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiţi mult peste capacitatea maşinilor în interior.

Cu privire la situaţia juridică a inculpatului A., din analiza fişei de cazier judiciar a rezultat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., reţinând: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (generat de nerespectarea dispoziţiilor legale privind relaţiile sociale referitoare la viaţa persoanei, asociată cu forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta - intenţia directă); natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal (atitudinea de nerecunoaştere a faptelor); nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi dispoziţiile art. 77 lit. a) C. pen., privind circumstanţa agravantă a săvârşirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Sub aspectul executării pedepsei principale aplicate inculpatului, s-a considerat că scopul preventiv şi educativ al acesteia poate fi atins numai prin executarea în regim de detenţie, avându-se în vedere atât natura infracţiunii săvârşite, modul de comitere a acesteia, scopul urmărit, împrejurările comiterii faptelor, astfel cum au fost prezentate anterior, cât şi a faptului că nu trebuie pierdute din vedere nici impactul pe care faptele îl au asupra membrilor societăţii în care acest gen de infracţiuni sunt comise, frecvenţa cu care sunt comise astfel de fapte în prezent şi nici practica în materie.

Instanţa nu a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 65 rap. la art. 66 alin. (1) lit. d) - o) C. pen., întrucât săvârşirea infracţiunii menţionate anterior nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul superior al copilului şi care să determine interzicerea drepturilor părinteşti, a celui de a fi tutore sau curator, dreptul de a alege, precum nici dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunilor, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme; dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă; dreptul de a părăsi teritoriul României; dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public; dreptul de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă; dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă; dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea; dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.

În acest context, faţă de criteriile enumerate mai sus şi, de toate aspectele legale menţionate, instanţa a apreciat că în cauză se impune îndepărtarea inculpatului A. de la activităţile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii.

Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel, între alţii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, care a criticat sentinţa apelată pentru netemeinicie, prin prisma faptului că nu s-a dispus pedeapsa complementară a interzicerii străinului de a se afla pe teritoriul României, astfel cum este prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. şi inculpatul A., solicitând achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susţinând în acest sens că nu există probe că a săvârşit infracţiunile.

Prin Decizia penală nr. 689/P din 03 iulie 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, printre altele, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a desfiinţat, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând: în baza art. 67 C. pen., a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară, exercitarea şi a dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. (dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României), pe lângă drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă de prima instanţă, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, care nu sunt contrare prezentei.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul A.

Analizând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, în raport cu probele de la dosar şi cu dispoziţiile legale în materie, Curtea a constatat că prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi a dat o corectă încadrare juridică a faptelor, însuşindu-şi motivarea sentinţei atacate, sub acest aspect.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., s-a reţinut că:

- la data de 20/21.07.2017, după ce în prealabil, la data de 14.07.2017, a achiziţionat roviniete din localitatea Negru Vodă, judeţul Constanţa, pentru 2 autoturisme "de teren" a călăuzit, supraveghind (ca antemergător) transportul, contra unor sume de bani, peste frontiera dintre Bulgaria şi România, în zona Dumbrăveni, bornele 229 - 232, cu autoturismele menţionate, conduse de inculpaţii C. şi B., a unui grup de migranţi rămas neidentificat, care a fost observat pe raza pădurii Dumbrăveni, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.;

- la data de 22.07.2017, a achiziţionat o rovinietă de la F. S.R.L., Punct de lucru 6A Vama Giurgiu, pentru duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, şi a călăuzit, supraveghind (ca antemergător) transportul, contra unor sume de bani, cu autovehiculul menţionat, de către inculpaţii C. şi B., a unui grup de 19 migranţi, peste frontiera "verde" dintre Bulgaria şi România, în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.;

- la data de 15/16.08.2017, a achiziţionat roviniete, la data de 16.08.2017, pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, şi marca x), de la F. S.R.L., punct de lucru 6A, Vama Giurgiu, şi a călăuzit, supraveghind (ca antemergător - circulând cu autoturismul x) transportul, contra unor sume de bani, cu cele două autoturisme menţionate, conduse de inculpaţii C. şi B., peste frontiera dintre Bulgaria şi România, în zona Dumbrăveni, între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, a unui grup de migranţi, dintre care au fost depistaţi la Caracal 17 dintre aceştia, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.,

- la data de 18.08.2017, a achiziţionat roviniete, la data de 16.08.2017, pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, şi marca x, cu numărul de înmatriculare x), de la F. S.R.L., punct de lucru 6A, Vama Giurgiu, şi a călăuzit, supraveghind (ca antemergător - circulând cu autoturismul x) transportul, contra unor sume de bani, cu cele două autoturisme menţionate, conduse de inculpaţii C. şi B., peste frontiera dintre Bulgaria şi România, în zona Dumbrăveni, între bornele 244 -245, a unui grup de 25 de migranţi, cetăţeni sirieni, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen.

De fiecare dată, sănătatea, integritatea şi chiar viaţa migranţilor au fost puse în pericol prin trecerea acestora, în autovehicule, pe un teren neamenajat, noaptea, cu maşini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiţi în interior mult peste capacitatea autovehiculelor, ceea ce a determinat în final şi ruperea roţilor unuia dintre ele, astfel încât se justifică reţinerea elementului circumstanţial agravant de la art. 263 alin. (2) lit. b) C. pen.

Referitor la autovehiculele folosite pentru transportul migranţilor în data de 20.07.2019, Curtea reţine că din probele administrate în cauză rezultă că acestea au fost marca x, şi x, pentru care există date că inculpatul A. a achiziţionat roviniete şi care au fost depistate la data de 20.07.2017 pe teritoriul României [la punctul de trecere prin Punctul de încasare a taxei de pod Feteşti (Feteşti Pod Banda 2)], şi nu marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, şi marca x, cu numărul de înmatriculare x, atât sentinţa primei instanţe, cât şi rechizitoriul conţinând neconcordanţe sub acest aspect.

Curtea a apreciat că motivele de apel vizând achitarea nu sunt fondate, existenţa faptelor şi vinovăţia inculpatului fiind dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de mijloacele de probă administrate până în prezent, respectiv: procesul-verbal de sesizare din oficiu şi celelalte procese-verbale din 18.08.2017, procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 19.08.2017 şi planşele fotografice aferente, procesul-verbal de reconstituire din 19.08.2017 şi planşele fotografice aferente, procesele-verbale din 23.08.2017 şi planşele fotografice aferente (conţinând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul şi exteriorul F. SRL), declaraţiile martorilor GG., CC., DD., HH., FF., H., M. şi L., procesul-verbal de efectuare a percheziţiei informatice din 22.09.2017, procesul-verbal de sesizare din oficiu din 17.08.2017, procesul-verbal din 25.08.2017 şi planşele fotografice aferente (conţinând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere aparţinând DRDP Constanţa, Agenţia de încasare a taxei de pod Feteşti), declaraţiile martorilor D., E., K., II., Y., JJ., KK., procesul-verbal de constatare din data de 22.07.2017, întocmit de poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, declaraţiile martorilor W., LL., V. şi T., procesul-verbal din data de 28.08.2017 şi planşele fotografice aferente (conţinând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul şi exteriorul F. SRL), procesul-verbal din 20.07.2017, întocmit de poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, procesul-verbal de cercetare la faţa locului din data de 20.07.2017, întocmit de poliţiştii din cadrul S.P.F. Negru Vodă, procesul-verbal din data de 23.08.2017 şi planşele fotografice aferente (conţinând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul şi exteriorul F. S.R.L. - Punct de lucru Negru Vodă), adresa C.N.A.I.R. S.A.

Identificarea autorilor infracţiunilor de trafic de migranţi şi de trecerea frauduloasă a frontierei de stat din 18.08.2017, în persoana inculpaţilor, precum şi a patru dintre autovehiculele folosite în acest scop, a dus la stabilirea autorilor infracţiunilor din 20/21.07.2012, 22.07.2017 şi 16.08.2017, cu ajutorul informaţiilor obţinute de la F. S.R.L. - privind persoanele care au achiziţionat roviniete pentru autovehiculele folosite - şi de la CNAIR S.A. - privind datele la care autovehiculele în cauză au fost depistate în România (la Punctul de încasare a taxei de pod Feteşti), şi având în vedere modul de operare (modus operandi), identic. Deşi au negat în mod constant comiterea infracţiunilor, inculpaţii nu au putut oferi nicio explicaţie rezonabilă cu privire la prezenţa lor în locurile în care au fost depistaţi de organele poliţiei şi nici la legătura dintre ei şi referitor la autoturismele folosite la traficul de migranţi.

Referitor la individualizarea pedepselor aplicate, Curtea, în acord cu prima instanţă, a avut în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite (în mod repetat, folosind mai mule autoturisme, inculpaţii au călăuzit şi au transportat grupuri numeroase de persoane, fraudulos, peste frontiera de stat a României), natura şi gravitatea rezultatului produs (starea de pericol creată pentru autoritatea de stat în activitatea de supraveghere şi control al trecerii peste frontiera de stat, precum şi punerea în pericol a sănătăţii, integrităţii şi chiar a vieţii migranţilor), dar şi natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. Astfel, inculpatul A. nu este cunoscut cu antecedente penale, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, negând comiterea infracţiunii de care este acuzat, are 40 de ani, studii medii şi ocupaţia de şofer, a încercat în mod repetat să părăsească România, deşi avea interdicţie în acest sens, în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar, sub imperiul cărora s-a aflat începând cu 22.06.2018.

Astfel, Curtea a apreciat că nu se justifică sub nicio formă scăderea cuantumului pedepsei închisorii sub cel la care s-a oprit prima instanţă prin reţinerea eventual şi de circumstanţe atenuante. Cuantumul pedepsei rezultante exclude posibilitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, faţă de dispoziţiile art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., pe lângă faptul că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior, dar şi ulterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei, fără executarea acesteia, nu ar fi suficientă, astfel încât nu ar fi întrunite nici condiţiile art. 91 alin. (1) lit. d) C. pen.

Referitor la pedeapsa complementară şi accesorie, Curtea a reţinut că natura faptelor săvârşite, persistenţa infracţională, ansamblul circumstanţelor personale, cetăţean bulgar, duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi nu numai în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, ci şi a dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. (dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României), motiv pentru care şi exerciţiul acestuia a fost interzis.

Pornind de la cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) în Hotărârea din 23 noiembrie 2010, în cauza C-145/09 (Tsakouridis), având în vedere amploarea activităţii infracţionale, natura infracţiunilor săvârşite (privind frontiera de stat), gradul de implicare al inculpatului, circumstanţele personale ale acestuia, în special faptul că nu locuieşte în România, unde s-a deplasat doar în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de migranţi, Curtea a apreciat că interdicţia în cauză nu este disproporţionată, iar limitarea liberaţii de circulaţie a inculpaţilor este pe deplin justificată.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul A., prin avocat MM. la data de 05 noiembrie 2019.

În cuprinsul căii de atac formulată de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a arătat, în esenţă, că, în mod greşit a fost individualizată pedeapsa aplicată, din perspectiva cuantumului şi al modalităţii de executare având în vedere că, deşi s-a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată (conform căreia limitele de pedeapsă erau cuprinse între 2 ani şi 7 ani închisoare), instanţa a stabilit o sancţiune de 3 ani închisoare, solicitându-se aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege prin reţinerea art. 76 alin. (1) C. pen. raportat la art. 75 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în condiţiile în care în dispozitivul minutei, prima instanţă a reţinut aplicarea acestor prevederi, însă, în fapt, acest aspect nu se regăseşte în sancţiunea aplicată.

Prin încheierea din data de 16 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 689/P din 03 iulie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, şi s-a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent, fixându-se termen de judecată la data de 12 martie 2020, cauza fiind amânata succesiv faţă de lipsa de procedură cu recurentul, până la data de 24 septembrie 2020.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casaţie formulat de inculpatul A. ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligată să verifice, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Totodată, dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. prevăd că hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greşita individualizare.

Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

Astfel, Înalta Curte constată că inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea a patru infracţiuni de trafic de migranţi prevăzute de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen. (pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani).

Ca atare, pedepsele aplicate inculpatului A. pentru fiecare dintre cele patru infracţiuni (câte 3 ani închisoare) prevăzute de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen., se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale, de la 3 la 10 ani închisoare, iar sancţiunea rezultantă a fost stabilită potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., respectiv 3 ani închisoare (pedeapsa cea mai grea), la care s-a adăugat 3 ani închisoare (sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, adică 9 ani închisoare), sancţiunea rezultantă fiind, aşadar, de 6 ani închisoare.

Referitor la susţinerile ce vizează incidenţa dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. C). pen., se constată că, în realitate, se critică nereţinerea circumstanţelor atenuate prevăzute de art. 75 alin. (1) şi (2) C. pen., însă acestea nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. care este incident doar în situaţia în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; or, în cauza dedusă judecăţii, recurentul inculpat a criticat hotărârile pronunţate sub aspectul netemeiniciei pedepselor aplicate (cuantum şi modalitate de executare), considerate prea mari în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi datele sale personale, situaţie exclusă din sfera de cenzură în calea de atac a recursului în casaţie, potrivit art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte neaplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., Înalta Curte constată, contrar susţinerilor apărării, că, nici prima instanţă şi nici cea de control judiciar nu au reţinut aplicarea acestor prevederi în dispozitivul hotărârilor pronunţate, astfel încât, în mod corect, nu au făcut aplicarea lor; mai mult, se observă că inculpatul recurent A. nici nu a solicitat, ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate, solicitările sale vizând doar achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., împrejurare în care, Înalta Curte apreciază că, în realitate, hotărârile arătate sunt criticate sub aspectul netemeiniciei pedepselor aplicate (cuantum şi modalitate de executare).

Aşadar, aceste critici nu se circumscriu cazului de casare invocat (art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.) care sunt de strictă interpretare şi care vizează doar stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei, textul nepermiţând cenzurarea oricărui alt aspect de nelegalitate care, în final, ar putea produce consecinţe asupra cuantumului pedepsei.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că pedepsele de câte 3 ani închisoare, aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 263 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) C. pen. sunt cuprinse în limitele legale, iar pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare respectă dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., urmează ca, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. şi, întrucât acesta se află în culpă procesuală şi a-l obliga, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Totodată, se va plăti onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 627 RON, din fondul Ministerului Justiţiei, iar cel al interpretului de limba bulgară, din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 689/P din 03 iulie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 627 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2020.

GGC - NN

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj