Asupra conflictului de competenţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2789 din 22.07.2020, pronunţată în Dosarul civil nr. x/2020, Judecătoria Buzău, secţia civilă, în baza art. 56 alin. (8) din Legea nr. 254/2013, a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Buzău, secţia civilă, invocată din oficiu şi, a declinat competenţa de soluţionare a cererii privind pe reclamantul A., domiciliat în localitatea Poieniţele, nr. 133, comuna Chiojdu, judeţul Buzău în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în Bucureşti, strada x nr. 17, Ministerul Justiţiei, cu sediul în Bucureşti, strada x nr. 17, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu sediul în Bucureşti, strada x nr. 47, Penitenciarul Focşani, cu sediul în municipiul Focşani, strada x nr. 41, judeţul Vrancea, având ca obiect acţiune în constatare, în favoarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Focşani.
În esenţă, s-a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 18.02.2020 sub numărul x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Focşani, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate că în perioada 3 martie 1999 - 10 decembrie 1999, perioadă în care s-a aflat în custodia Statului Român, au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, solicitând obligarea pârâţilor la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că, în perioada 3 martie 1999 - 10 decembrie 1999 s-a aflat în custodia Statului Român urmare unei sentinţe de condamnare cu privare de libertate. În această perioadă a fost încarcerat în Penitenciarul Focşani, judeţul Vrancea în condiţii inumane, condiţii mai apropiate de evul mediu. Penitenciarul Focşani era infestat de paraziţi (purici, păduchi, gândaci etc.), deţinuţii trebuiau să împartă paturile din cauza suprapopulării celulelor iar igiena era precară, chiar absentă. Pentru a spăla lenjeria cu apă caldă era obligat să improvizeze, fără ştirea gardienilor, vase pentru fiert apa folosind capace metalice şi diverse materiale conductoare, ceea ce presupunea un risc ridicat de electrocutare. Calitatea apei potabile era deplorabilă, iar calitatea hranei era sub orice nivel.
Justificat de aceste motive, având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condamnările rezultate din încălcările (violările) drepturilor protejate de art. 3 din Convenţie, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
În susţinerea acţiunii a anexat, în copie certificată, înscrisul denumit "Bilet de liberare nr. x/1999" şi adresa nr. x din 10 aprilie 2018, înscrisuri emise de Penitenciarul Focşani şi, a invocat în drept, dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie, art. 1, art. 35 alin. (1) şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu referire la art. 3 din Convenţie, prin aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (2), art. 20 şi art. 148 din Legea fundamentală, art. 25, art. 54 alin. (1) şi (2) şi art. 56 din Decretul nr. 31/1954 şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
La termenul din 22.07.2020 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Buzău, şi a apreciat în analiza coroborată a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ. şi a art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal că, în situaţia dată competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul care a dispus măsurile cu privire la exercitarea drepturilor.
Prin urmare, întrucât reclamantul a solicitat ca instanţa să constate că i-au fost încălcate drepturile fundamentale în perioada în care se afla încarcerat la Penitenciarul Focşani, iar competenţa soluţionării cererilor vizând restrângerea drepturilor persoanelor condamnate se soluţionează de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, conform art. 56 alin. (8) din Legea nr. 254/2013, instanţa a admis excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Buzău, secţia civilă, invocată din oficiu, şi a declinat competenta de soluţionare a cererii, în favoarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Focşani.
Prin Încheierea nr. 274 din 13.10.2020, judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Focşani în baza art. 47 C. proc. pen. a admis excepţia necompetenţei materiale invocate, din oficiu şi, în baza art. 50 C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
În esenţă, s-a reţinut că pe rolul judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Focşani cauza a fost înregistrată la data de 18.09.2020.
La data de 13.10.2020, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Focşani a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale.
Astfel, a constatat, având în vedere faptul că, cererea reclamantului are ca obiect constatarea încălcării unor drepturi protejate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că, la data de 09.06.2017, a introdus o cerere similară pe rolul Judecătoriei Buzău, având ca obiect acţiune în realizarea dreptului- pretenţii, soluţionată definitiv, în sensul respingerii acţiunii ca prescrisă în Dosarul nr. x/2017, s-a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze cauza aparţine instanţelor civile, respectiv Judecătoria Buzău.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, conform art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, constată următoarele:
Se constată că, prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamantul A. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Focşani, solicitând constatarea încălcării drepturilor protejate de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în perioada 3 martie 1999 - 10 decembrie 1999, când reclamantul se afla în custodia Statului Român ca urmare a unei condamnări la o pedeapsă privativă de libertate.
Se observă că, în cauză, conflictul de competenţă s-a ivit între Judecătoria Buzău, secţia civilă, ca instanţă judecătorească, şi judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Focşani care este organ cu activitate jurisdicţională.
Astfel, potrivit art. 135 alin. (3) C. proc. civ., în cazul în care conflictul de competenţă ivit între o instanţă judecătorească şi un alt organ cu activitate jurisdicţională se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict.
Prin urmare, având în vedere că, în speţă, instanţa judecătorească în conflict este Judecătoria Buzău, secţia civilă iar, instanţa judecătorească ierarhic superioară este Tribunalul Buzău, secţia civilă, Înalta Curte va trimite cauza privind pe petentul A. la această instanţă, spre competentă soluţionare.
Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza privind pe petentul A. la Tribunalul Buzău, secţia civilă, spre competentă soluţionare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 noiembrie 2020.
GGC - NN