Deliberând asupra cauzei de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
A dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 24 iunie 2020 de Ministerul Public din Suedia în baza ordinului de detenţie (reţinere) emis de Tribunalul Districtual Södertörn la 18 februarie 2020 pe numele persoanei solicitate A.
A dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile din Suedia, cu respectarea regulii specialităţii.
A luat act că, în cazul pronunţării, de către autorităţile competente din Suedia, a unei hotărâri de condamnare cu executare în regim de detenţie, persoana solicitată şi-a exprimat voinţa de a executa eventuala pedeapsă în România.
A dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la 26 octombrie 2020 la 24 noiembrie 2020, inclusiv.
A constatat că persoana solicitată a fost reţinută pentru 24 de ore la data de 12 octombrie 2020, ora 22:40 şi arestată provizoriu în vederea predării de la 13 octombrie 2020 la 26 octombrie 2020.
Pentru a se pronunţa în acest sens, curtea de apel a reţinut următoarele:
Sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este întemeiată, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 104 din Legea nr. 302/2004 şi nefiind incident niciun motiv de neexecutare a mandatului european de arestare dintre cele prevăzute de art. 99 din acelaşi act normativ.
Din examinarea mandatului european de arestare a constatat că acesta se referă la un total de 34 de infracţiuni, astfel:
1. (KI591176-18)
Acţionând împreună şi în colaborare cu alte câteva persoane, A. a sustras în mod ilegal cardul bancar aparţinând numitei B.. Fapta a fost comisă în dala de 18 decembrie 2018 în staţia de metrou Zinkensdamm, Ringvägen, Stockholm, Municipalitatea Stockholm, Suedia. Este considerată infracţiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că B. se afla într-o situaţie vulnerabilă din cauza faptului că este mai în vârstă şi lipsită de putere din punct de vedere fizic. B. avea cardul bancar asupra propriei persoane când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată şi profesională.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
2-3. (K1591176-18)
Acţionând împreună şi în colaborare cu alte persoane, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând numitei B. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la bancomate. Procedând astfel, făptaşii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a rezultat într-un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 12.600 SEK pentru B. şi C. Acest fapt a avut loc în două ocazii pe 18 decembrie 2018, conform celor de mai jos:
- 18/12/2018, Hornsgaian 51, Stockholm, Suedia, 10.000 SEK
- 18/12/2018, Hornsgatan 37, Stockholm. Suedia, 2,600 SEK
Acestea reprezintă infracţiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate infracţională profesională organizată, repetată, şi, luate împreună, faptele au vizat o sumă considerabilă de bani.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
4. (K1591.176-18)
Acţionând împreună şi în colaborare cu alte câteva persoane în data de 18 decembrie 2018 pe Hornsgatan 37, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparţinând numitei B. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage bani de la un bancomat. Procedând astfel, făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 1.200 SEK în total pentru reclamanţi. A existat pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Este considerată o infracţiune gravă, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făcea parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o sumă considerabilă de bani.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
5-11.(K29466-19)
Acţionând individual sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cele două cârduri bancare aparţinând D. şi codurile PIN aferente acestora pentru a retrage bani de la bancomate şi pentru a cumpăra bunuri din magazine. Procedând astfel, făptaşii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câştig de 87.715 SEK pentru făptaşi şi o pierdere echivalentă pentru D. şi E. Acest fapt s-a petrecut în şapte ocazii pe data de 22 decembrie 2018 conform celor de mai jos:
- 22/12/2018, HnB. Kungens Kurva, municipiu! Huddinge, Suedia: 58 SEK Card nr. 4375;
- 22/12/2018.1KEA Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 5.635 SEK Card nr. 4375;
- 22/12/2018. Elgiganten, Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 36.637 SEK Card nr. 4375;
- 22/12/2018, HnB, Kungens Kurva, Municipiul Huddinge, Suedia: 24 SEK Card nr. 6913;
- 22/12/2018,1KEA Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 16.300 SEK Card nr. 6913;
- 22/12/2018, Elgiganten, Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 23.265 SEK Card nr. 6913;
- 22/12/2018, Johnells, Tangentvăgen 14 a, Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 5.796 SEK Card nr. 6913.
Acestea sunt infracţiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, întrucât făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, au vizat o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunile cu intenţie.
12-16. (K29466-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cele două carduri bancare aparţinând D. şi codurile PIN aferente acestora pentru a retrage numerar de la bancomate şi a cumpăra bunuri din magazine, Acest fapt s-a petrecut în cinci ocazii pe data de 22 decembrie 2018, conform celor de mai jos:
- 22/12/2018, Bankomat Ica Kvanlum Tangentvăgen 4. Kungens kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 200 SEK Card nr. 4375
- 22/12/2018. Johnells, Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 8.038 SEK Card nr. 4375;
- 22/12/2018. Bankomat lea Kvantum Tangentvăgen 4. Kungens kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 200 SEK Card nr. 6913
- 22/12/2018. Bankomat Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 1.000 SEK Card nr. 6913;
- 22/12/2018. Johnells. Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 8.038 SEK Card nr. 6913;
Procedând astfel, făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 17.476 SEK pentru reclamanţi. A existat pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, dar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Faptele sunt considerate grave, deoarece aveau o natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făceau parte dintr-o activitate infracţională organizată, repetată şi profesională şi vizau o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunile cu intenţie.
17-18. (KI607596-18)
Acţionând împreună şi în colaborare cu alte persoane, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând lui F. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Procedând astfel, făptaşii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 15.000 SEK pentru F. şi G. Acest fapt s-a petrecut de două ori în data 23 decembrie 2018, conform celor de mai jos:
- 23/12/2018, Norrmalmstorg 1, Stockholm, Suedia: 15.000 SEK;
- 23/12/2018, 7-Eleven. 4418127. Mariatorgel, Stockholm, Suedia: 260 SEK.
Sunt infracţiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, implicau o sumă considerabilă de bani.
A. a comis infracţiunile cu intenţie.
19. (K1607596-18)
Acţionând împreună şi în colaborare cu alte câteva persoane, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparţinând lui F. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage bani de la bancomat şi pentru a cumpăra bunuri. Procedând astfel, făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere echivalentă de 7.600 SEK în total pentru reclamanţi.
Acest lucru s-a petrecut o dată în data de 23 decembrie 2018, conform celor mai jos:
- 23/12/2018. Norrmalmstorg I, Stockholm, Suedia: 7.600 SEK.
Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, dar acest pericol a fost evitat doar datorită unor circumstanţe temporare. Faptele sunt considerate grave, deoarece au o natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făceau parte dintr-o activitate infracţională organizată, repetată şi profesională şi că vizau o sumă considerabilă de bani.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
20. (K63354-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a sustras ilegal cardul bancar aparţinând numitei H.. Fapta a fost comisă în data de 15 ianuarie 2019 în sau în apropierea centrului Jakobsberg, municipiul Järfälla, Suedia. Fapta se consideră infracţiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că H. se afla într-o situaţie vulnerabilă din cauza faptului că este mai în vârstă şi lipsită de putere din punct de vedere fizic.
H. avea cardul bancar foarte aproape de propria persoană când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată şi profesională.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
21-23. (K63354-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând numitei H. şi codurile PIN aferente acestuia pentru a retrage numerar de la bancomate şi pentru a cumpăra bunuri într-un magazin.
Procedând astfel, făptaşii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 19.846 SEK în total pentru H. şi I..
Faptele s-au petrecut de trei ori pe 15 ianuarie 2019, conform celor de mai jos:
- 15/01/2019, Bankomat, Vasaplalsen 1, Järfälla, Suedia 5.000 SEK;
- 15/01/2019, Bankomat, Riddarplatsen, Järfälla, Suedia 10.000 SEK;
- 15/01/2019, Elgiganten Barkarby, Järfälla, Suedia 4.846 SEK.
Sunt infracţiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunile cu intenţie.
24. (K63354-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând numitei H. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta s-a petrecut în data de 15 ianuarie 2019 la un bancomat din Riddarplatsen. municipiul Järfälla, Suedia. Prin cele de mai sus, făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 2.000 SEK pentru reclamanţi. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, iar pericolul a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Infracţiunea este considerată gravă, deoarece era de natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făptaşii făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată şi faptele vizau o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
25. (K74026-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a sustras ilegal cardul bancar aparţinând numitei J. Fapta a fost comisă în data de 18 ianuarie 2019 în Hemköp Bredäng, Bredängstorget I. Skärholmen, municipiul Stockholm, Suedia. Este o infracţiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că J. se afla într-o situaţie vulnerabilă din cauza faptului că era mai în vârstă şi lipsită de putere din punct de vedere fizic. J. avea cardul asupra propriei persoane când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată şi profesională.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
26. (K74026-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând numitei J. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Procedând astfel, făptaşii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 20.000 SEK pentru J. şi C. Fapta s-a petrecut în data de 18 ianuarie 2019 la un bancomat din centrul Bredäng, Bredängstorget 9, Skärholmen, municipiul Stockholm. Suedia.
Infracţiunea este gravă, întrucât a făcut parte dintr-o activitate criminală organizată, repetată şi profesională, iar faptele, luate împreună, au vizat o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
27. (K74026-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a încercat să folosească în mod ilegal cardul bancar al J. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta a fost comisă în data de 18 ianuarie 2019 la un bancomat din centrul Bredäng, Bredängstorget 9, Skärholmen, municipiul Stockholm, Suedia. Procedând astfel, făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 5.000 SEK pentru reclamanţi. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Infracţiunea este considerată gravă, deoarece era de natură deosebit de periculoasă, întrucât făcea parte dintr-o activitate infracţională organizată, repetată şi profesională, iar faptele vizau o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
28. (K108423-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a luat în mod ilegal cardul bancar aparţinând lui K.. Fapta s-a petrecut în data de 24 ianuarie 2019, în centrul Rönninge sau în apropierea acestuia, municipiul Salem, Suedia. Este considerată o infracţiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că K. se afla într-o situaţie vulnerabilă din cauza faptului că era mai în vârstă şi lipsit de putere din punct de vedere fizic.
K. avea cardul bancar asupra sa când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată şi profesională.
A. a comis infracţiunea cu intenţie.
29-33. (K108423-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparţinând lui K. şi codul PIN aferent pentru a retrage bani de la bancomate şi pentru a cumpăra bunuri din magazine. Procedând astfel, făptaşii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câştig pentru ei şi o pierdere de 38.156 SEK pentru K. şi G.
Faptele s-au petrecut în cinci ocazii, în data de 24 ianuarie 2019, conform celor de mai jos:
- 24/01/2019, Kontanten Coop Konsum Rönninge, Suedia: 10.000 SEK;
- 24/01/2019, Media Markt Kungens Kurva. Suedia: 13.490 SEK;
- 24/01/2019, oraşul Bankomat Heron, Kungens Kurva, Suedia: 5.000 SEK;
- 24/01/2019, Media Markt Kungens Kurva, Suedia: 7380 SEK;
- 24/01/2019, XXL Kungens Kurva. Suedia: 2.286 SEK.
Faptele sunt infracţiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o valoare considerabilă.
A. a comis infracţiunile cu intenţie.
34. (K108423-19)
Acţionând singur sau împreună şi în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparţinând lui K. şi codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta a avut loc în data de 24 ianuarie 2019 la XXL Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia. Făptaşii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reuşit, ar fi avut ca rezultat un câştig pentru făptaşi şi o pierdere de 1.158 SEK pentru reclamanţi. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracţiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite.
Este considerată o infracţiune gravă de natură deosebit de periculoasă, deoarece făcea parte dintr-o activitate infracţională organizată, repetată şi profesională, iar faptele, luate împreună, implicau o sumă considerabilă de bani.
A. a comis infracţiunea cu intenţie
În drept, s-a arătat că faptele săvârşite de persoana solicitată constituie următoarele infracţiuni: 1. deposedare ilegală, infracţiune gravă 2 - 3, fraudă gravă, infracţiune gravă 4. Tentativă de fraudă 5 - 11. Fraudă gravă 12 - 16 tentativă de fraudă gravă 17-18 fraudă gravă 19. Tentativă de fraudă gravă 20. Deposedare ilegală, infracţiune gravă 21 - 23. Fraudă gravă 24. Tentativă de fraudă gravă 25. Deposedare ilegală, fapte prevăzute de: 1. Capitolul 8, Secţiunea 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 2 - 3. Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 4. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 5 - 11 Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 12 - 16. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea l din C. pen. suedez 17 - 18. Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 19. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 20. Capitolul 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 21 - 23. Capitolul 9, Secţiunea 3 Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 24 Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 25. Capitolul 8, Secţiunea 8, paragraful 2.
Aceste infracţiuni sunt pedepsite de C. pen. suedez cu închisoarea de cel mult 6 ani, respectiv de cel mult 4 ani.
Infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate de autorităţile suedeze îşi găsesc corespondentul în legislaţia penală română (infracţiunile prevăzute de art. 228 din C. pen., respectiv art. 250 alin. (1), (2) şi art. 360 alin. (1), (3), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. român, în raport cu situaţia de fapt expusă).
De altfel, persoana solicitată este urmărită şi pentru infracţiuni prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 (art. 2 alin. (2) pct. 8 din Decizia-cadru nr. 200/584/JAI).
În consecinţă, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite în cauză exigenţele art. 97 din Legea nr. 302/2004, respectiv art. 2 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI.
Curtea a constatat, de asemenea, că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare a mandatului european prevăzute de Legea nr. 302/2004.
În acest sens, a reţinut faptul că persoana solicitată s-a opus predării, solicitând să execute pedeapsa în România motivat de motive medicale, respectiv împrejurări personale şi familiale.
Motivele invocate, încadrate de apărare în dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 302/2004, nu sunt incidente în materia executării mandatului european de arestare (motivele ce pot justifica refuzul de predare în această materie regăsindu-se în dispoziţiile art. 97, art. 99 din Legea nr. 302/2004), putând cel mult conduce la o eventuală amânare a predării în condiţiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004.
Trecând peste faptul că în cauză nu s-a solicitat, de către apărare, efectuarea unei expertize medico-legale, Curtea a constatat că în mod evident afecţiunile invocate de persoana solicitată sunt cronice, nefiind în discuţie posibilitatea unei ameliorări.
Astfel, Curtea a reţinut că din copia Certificatului medical nr. 533 din 1 aprilie 1997 emis de Spitalul Clinic Prof. T. Gh. Marinescu (depusă de persoana solicitată la dosar Parchet) rezultă că încă din anul 1997 persoana solicitată a fost diagnosticată cu tulburare de comportament, handicap fizic, intelect limită.
Instanţa de fond a apreciat că, momentul stabilirii acestui diagnostic (în urmă cu peste 23 de ani), precum şi natura diagnosticului, anterior menţionat, exclud, aşa cum s-a arătat, posibilitatea unei ameliorări, nefiind necesar a se amâna predarea.
În opinia Curţii, aceleaşi considerente exclud şi incidenţa dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dispoziţii care, de altfel, se aplică în cadrul unei alte instituţii juridice (extrădarea).
În privinţa aspectelor familiale, Curtea a constatat că acestea nu se circumscriu vreunui motiv care să justifice refuzul predării în baza unui mandat european de arestare.
În raport cu acestea, Curtea a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite exigenţele art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, neexistând o legătură reală între persoana solicitată şi România; o legătură de natură a facilita executarea pedepsei şi reintegrarea ulterioară a persoanei solicitate nu ar fi atinsă în cauză, finalitatea excepţiei facultative de la predare ce este reglementată prin această dispoziţie legală, dispoziţie care, de altfel, are un caracter facultativ.
Împotriva acestei sentinţe penale, contestatorul persoana solicitată A. a formulat contestaţie.
În esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei, respingerea sesizării de punere în executare a mandatului european de arestare.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al UE solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeaşi lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
În cauză, predarea şi arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existenţa unui mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare suedeze la data de 10 iunie 2020 împotriva cetăţeanului român A., urmărit pentru săvârşirea a 34 de infracţiuni, astfel: 1. deposedare ilegală, infracţiune gravă 2 - 3, fraudă gravă, infracţiune gravă 4. Tentativă de fraudă 5 - 11. Fraudă gravă 12 - 16 tentativă de fraudă gravă 17 - 18 fraudă gravă 19. Tentativă de fraudă gravă 20. Deposedare ilegală, infracţiune gravă 21 - 23. Fraudă gravă 24. Tentativă de fraudă gravă 25. Deposedare ilegală, fapte prevăzute de: 1. Capitolul 8, Secţiunea 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 2 - 3. Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 4. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 5 - 11 Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 12-16. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea l din C. pen. suedez 17 - 18. Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 19. Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 20. Capitolul 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 21 - 23. Capitolul 9, Secţiunea 3 Capitolul 9, Secţiunea 3 din C. pen. suedez. 24 Capitolul 9, Secţiunile 3 şi 11; şi Capitolul 23, Secţiunea 1 din C. pen. suedez 25. Capitolul 8, Secţiunea 8, paragraful 2.
Înalta Curte constată că, faptele pentru care se solicită predarea, constituie infracţiuni şi potrivit legii române, fiind îndeplinită condiţia dublei incriminări, prevăzută de dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 302/2004, republicată (infracţiunile prevăzute de art. 228 din C. pen., respectiv art. 250 alin. (1), (2) şi art. 360 alin. (1), alin. (3), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în raport cu situaţia de fapt expusă).
De altfel, persoana solicitată este urmărită şi pentru infracţiuni prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 (art. 2 alin. (2) pct. 8 din Decizia-cadru nr. 200/584/JAI).
Prin urmare, cunoscând o dublă incriminare, faptele persoanei solicitate dau drept la predare, iar pe fondul ei, cererea este întemeiată.
Potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:
a) când, din informaţiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiţia ca, în cazul condamnării, sancţiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost graţiată ori infracţiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;
b) când infracţiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autorităţile române au, potrivit legii române, competenţa de a urmări acea infracţiune;
c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.
Analizând dispoziţiile legale sus menţionate, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate şi apreciază că nu sunt întrunite nici cerinţele de refuz facultativ al predării, potrivit art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, şi anume atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent.
În ceea ce priveşte susţinerea contestatorului persoană solicitată potrivit căreia nu a săvârşit faptele descrise, întrucât la data săvârşirii presupuselor fapte, acesta se afla în România, ca urmare a survenirii decesului mamei sale, Înalta Curte aminteşte că din dispoziţiile art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă. Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
Referitor la cel de-al doilea motiv al contestaţiei, respectiv că nu se poate dispune predarea către autorităţile judiciare din Suedia, întrucât contestatorul persoană solicitată are grave probleme de sănătate, Înalta Curte constată că afecţiunile sunt cronice, fiind diagnosticat cu tulburare de comportament, handicap fizic, intelect limită, însă din anul 1997 (copia Certificatului medical nr. 533 din 1 aprilie 1997 emis de Spitalul Clinic Prof. T. Gh. Marinescu, dosar Parchet).
Aşadar, similar curţii de apel, Înalta Curte apreciază că momentul stabilirii acestui diagnostic (în urmă cu peste 23 de ani), precum şi natura diagnosticului anterior menţionat, exclud, posibilitatea unei ameliorări, nefiind necesar a se amâna predarea.
Aspectele învederate de către contestatorul persoană solicitată pot constitui împrejurări exterioare ce ar putea avea consecinţe exclusiv asupra executării hotărârii de predare în sensul art. 113 din Legea nr. 302/2004. Astfel, art. 23 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, purtând denumirea marginală "Termenul pentru predarea persoanei", prevede următoarele: "(1) Persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autorităţile implicate. (2) Aceasta este predată în termen de cel mult zece zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare. (3) În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forţă majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă şi convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită. (4) În mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată astfel convenită. (5) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), în cazul în care persoana se mai află în detenţie, ea este pusă în libertate." 9 Se observă că deşi textul reglementează două ipoteze în care predarea nu are loc din motive obiective, ambele vizează împrejurări ulterioare rămânerii definitive a hotărârii de predare. În primul caz, situaţia premisă este aceea că predarea nu a avut loc în zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus, predarea fiind împiedicată din motive de forţă majoră, situaţie în care se convine asupra unei noi date de predare. De altfel, art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală transpune această dispoziţie de o manieră chiar mai puţin restrictivă decât aceea din decizia cadru. Se remarcă faptul că în acest caz predarea nu este nici amânată şi nici suspendată, ci se stabilesc termene succesive în vederea executării. În ce priveşte a doua ipoteză reglementată de alin. (4) a articolului respectiv, a cărei incidenţă atrage suspendarea temporară a predării, Înalta Curte constată că această dispoziţie a fost transpusă, art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind amânarea predării menţionând că în materia mandatului european de arestare sunt aplicabile printre altele şi dispoziţiile art. 58 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, potrivit cărora predarea poate fi amânată atunci când "din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia…". Aşadar, textul se referă la o situaţie personală deosebită a persoanei solicitate care reclamă amânarea predării şi nu este incident în cauză în condiţiile în care nu a fost evidenţiată o astfel de situaţie.
Evaluând cererea distinctă formulată de contestatorul persoană solicitată prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, de dispunere a unei măsuri preventive mai puţin intruzive, Înalta Curte o constată neîntemeiată.
Potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, în cazul în care instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.
Totodată, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004:
"După întocmirea sentinţei prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispoziţiile C. proc. pen. cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."
Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă că, în cazul în care dispune executarea mandatului european de arestare, instanţa dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, prin hotărârea de predare neputându-se lua o altă măsură.
Dispoziţiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004, sub aspectul posibilităţii înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condiţiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecăţii, iar nu şi după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanţa s-a pronunţat asupra executării mandatului european de arestare prin sentinţă, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menţine până la predarea efectivă a persoanei solicitate.
Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, privind plata onorariilor apărătorilor desemnaţi din oficiu, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 noiembrie 2020.
Procesat de GGC - LM