Asupra contestaţiei de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 34/C din data de 14 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A., născut la 3 iunie 1981, în prezent deţinut în Penitenciarul Oradea, împotriva Sentinţei penale nr. 139/P din data de 29 iulie 2020 pronunţată de către Tribunalul Bihor.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 139/P din data de 29 iulie 2020 pronunţată de către Tribunalul Bihor, s-a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de petentul condamnat A.
Prin contestaţia formulată de petentul condamnat A., acesta a solicitat micşorarea pedepsei, având în vedere că a colaborat cu organele de urmărire penală, respectiv a avut trei colaborări, astfel cum s-a reţinut şi în cadrul procesului penal.
Curtea de apel a apreciat că cererea contestatorului nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 598 C. proc. pen., întrucât reindividualizarea pedepsei aplicate ca urmare a colaborării cu organele de urmărire penală, nu poate fi reanalizată pe calea contestaţiei la executare.
Împotriva deciziei penale sus-menţionate a formulat contestaţie condamnatul A., solicitând admiterea contestaţiei şi reanchetarea cauzei.
Examinând contestaţia formulată de condamnatul A., prin raportare la excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, se reţin următoarele:
Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.
Din economia textului menţionat rezultă însă că hotărârile judecătoreşti, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Potrivit dispoziţiilor din C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În cauză, se constată că A. a formulat contestaţie cu privire la Decizia penală nr. 34/C din data de 14 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care a fost respinsă, o altă contestaţie formulată de petent cu privire la Sentinţa penală nr. 139/P din data de 29 iulie 2020 pronunţată de către Tribunalul Bihor.
Prin urmare, contestatorul a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a fi atacată cu o cale de atac.
Limitând calea de atac menţionată exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de lege, C. proc. pen. a stabilit principiul unicităţii acesteia, faţă de care posibilitatea legală a declarării mai multor căi de atac este exclusă, dreptul la această cale procesuală stingându-se prin exercitare.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză, contestatorul condamnat A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată împotriva Deciziei penale nr. 34/C din data de 14 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 34/C din data de 14 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2020.
Procesat de GGC - LM