Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 815/2020

Şedinţa publică din data de 09 decembrie 2020

Asupra cauzei penale de faţă;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 au fost constatate condiţiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile americane la data de 13.11.2020 în vederea judecării cetăţeanului român A. de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secţiunea 3 din Codul Statelor Unite.

S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile, cu respectarea regulii specialităţii prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

A fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07.12.2020 până la data de 05.01.2021, inclusiv.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel instanţa de fond a arătat că a fost învestită cu o procedură de extrădare a unui cetăţean român, supusă condiţiilor prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008 şi art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004.

În cuprinsul cererii de extrădare se arată că autorităţile americane solicită extrădarea cetăţeanului român A. pentru a fi judecat de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secţiunea 3.

În cauză a fost emis Rechizitoriul suplimentar înlocuitor în Dosarul nr. x WJ, înregistrat la data de 24.09.2019 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico, în care A. este inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5), faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, Secţiunea 3.

S-a arătat că la data de 12.08.2019 a fost emis un mandat de arestare pe numele cetăţeanului român A. în baza unei plângeri penale, iar la data de 24.09.2019 un al doilea mandat de arestare în baza rechizitoriului suplimentar înlocuitor înregistrat în acest caz.

Din descrierea faptelor rezultă că autorităţile de aplicare a legii din Statele Unite au desfăşurat o investigaţie privitoare la o conspiraţie de fraudă cu dispozitive de acces comisă de cetăţeni români aflaţi în Statele Unite. Participanţii din această schemă (co-conspiratorii) s-au implicat în skimming la ATM-uri, când au plasat "un dispozitiv de skimming" la un ATM pentru a înregistra informaţiile de pe un card de ATM când victime nebănuitoare îşi introduceau cardul de ATM pentru a efectua retrageri în numerar. Co-conspiratorii s-au deplasat în mai multe oraşe din statul New Mexico pentru a plasa dispozitive de skimming la ATM-urile mai multor bănci. După ce dispozitivele de skimming înregistrau informaţiile de la victime, co-conspiratorii transferau aceste informaţii pe dispozitive de acces contrafăcute pe care apoi le foloseau ca să efectueze retrageri în numerar din conturile bancare ale victimelor. După aceea, co-conspiratorii depuneau sumele de bani în conturi bancare controlate de co-conspiratori. Co-conspiratorii au fost arestaţi având asupra lor aproximativ 32 de carduri ATM contrafăcute. Investigaţia a stabilit până în prezent un prejudiciu de peste 170.000 USD ca urmare a conspiraţiei.

Pe parcursul desfăşurării schemei, A. a fost prezent în statul New Mexico şi l-a ajutat pe un co-conspirator să abandoneze un vehicul folosit la skimming-ul la ATM. La data de 2 februarie 2019, FBI a fost contactat de agenţii de aplicare a legii locali cu referire la un SUV x de culoare deschisă care a fost abandonat la adresa New Mexico. Autorităţile locale au estimat că vehiculul a fost abandonat acolo de vreo două săptămâni. În urma analizei înregistrărilor video de supraveghere de la bancă, FBI a stabilit că acelaşi vehicul x a fost folosit de RA (abreviat pentru confidenţialitate) pentru a plasa un dispozitiv de skimming la un ATM în localitatea Santa Fe, New Mexico la data de 20 ianuarie 2019. Vehiculul a fost percheziţionat în baza unui mandat de percheziţie şi amprentele digitale ridicate de pe parte şoferului l-au indicat pe A.

La data de 20 ianuarie 2019, RA a avut un schimb de mesaje personale pe B. cu un utilizator care a folosit numele de utilizator mashicahugoboss. Printre multiple apeluri telefonice pe B. efectuate la 20 ianuarie 2019, mashicahugoboss i-a trimis un mesaj lui RA în care se specifică "x". Această adresă se află la aproximativ 49 m de locul unde a fost abandonat vehiculul x. În baza unui mandat de percheziţie pentru contul de B. mashicahugoboss, s-a stabilit că acest cont era controlat de A.. Mai multe fotografii din cont se potrivesc cu fotografia lui A. de pe permisul de conducere emis în statul California.

În baza acestor informaţii, A. a fost inculpat pentru favorizarea infractorului după comiterea faptei, deoarece el i-a pus la dispoziţie lui RA locul unde RA poate să abandoneze vehiculul incriminat folosit la comiterea conspiraţiei şi pentru că că l-a ajutat pe RA să părăsească locul unde a fost abandonat vehiculul.

La data de 10 septembrie 2019, A. a fost arestat în localitatea Columbus, statul Ohio şi eliberat în aşteptarea procesului cu condiţia ca în ziua următoare să se prezinte la serviciul de probaţiune. El nu s-a prezentat şi nici nu a răspuns la încercările autorităţilor de aplicare a legii de a-l contacta.

În şedinţa publică din 24 noiembrie 2020 s-a procedat la audierea persoanei extrădabile, A., aceasta declarând că nu este de acord cu extrădarea, întrucât familia locuieşte în România, recunoaşte săvârşirea faptei şi doreşte să colaboreze cu autorităţile americane, iar dacă va fi condamnat să execute pedeapsa în România.

Curtea de Apel a constatat că cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane cuprinde informaţiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, este admisibilă, fiind îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 2 din acelaşi tratat privind pedepsirea infracţiunilor reţinute în sarcina persoanei extrădabile, faptele sunt prevăzute de legea ambelor părţi, fiind sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.

Pe de altă parte, s-a constatat că nu există niciunul dintre motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.

În raport de dispoziţiile din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii extrădarea nu poate fi refuzată pe considerentul cetăţeniei persoanei extrădabile, astfel încât nu mai este necesar a fi îndeplinite condiţiile suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, ce reglementează garanţia că, în caz de condamnare în Statele Unite ale Americii, persoana extrădabilă să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa.

Împotriva Sentinţei penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestaţia de faţă, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de extrădare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, atât în raport, cu susţinerile apărătorului, cât şi cu conţinutul actelor şi lucrărilor din dosar, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Astfel, s-a reţinut că la data de 18.09.2020 s-a înregistrat Adresa nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., cercetat pentru încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, în vederea extrădării în SUA.

La propunere s-a anexat: solicitarea autorităţilor din S.U.A, cererea formulată de luare a măsurii arestului preventiv în vederea extrădării, copia adresei Biroului Naţional Interpol, traducerea în limba română, proces-verbal de identificare, ordonanţa de reţinere, declaraţia persoanei solicitate.

Prin încheierea nr. 77 din 19.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020 s-a dispus arestarea provizorie cu o durată de 15 zile, începând cu data de 19.09.2020 până la 03.10.2020, inclusiv, s-a acordat termen în vederea înaintării cererii de extrădare şi s-a emis adresă către Ministerul Justiţiei - Serviciul Cooperare judiciară internaţională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant împreună cu informaţiile prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Prin Încheierea nr. 84 din data de 02.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019 a fost menţinută arestarea provizorie pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04.10.2020 până la 02.11.2020, inclusiv şi ulterior până la data de 16.11.2020, inclusiv.

La data de 16.11.2020 Ministerul Justiţiei a înaintat atât instanţei, cât şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie, cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii, la care au fost anexate:

- Nota verbală nr. 326 din data de 13 noiembrie 2020 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti înregistrată Ia Ministerul Justiţiei Ia data de 1 3 noiembrie 2020, prin care se solicită extrădarea cetăţeanului român;

- certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 9 noiembrie 2020;

- certificat emis la data de 9 noiembrie 2020 de către doamna C. director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaţionale al Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii;

- declaraţia sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico din data de 5 noiembrie 2020;

- rechizitoriu suplimentar înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul din New Mexico în cauza cu numărul x;

- mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 8 decembrie 2019 în dosarul cu nr. x;

- dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii;

- fotografiile cetăţeanului român;

- declaraţia în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 5 noiembrie 2020 de către domnul E., agent special, Biroul Federal de Investigaţii.

Ulterior, la data de 20.11.2020 Ministerul Justiţiei a transmis un set de documente suplimentare la cererea de extrădare, respectiv:

- certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 13 noiembrie 2020;

- declaraţia suplimentară sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico din data de 12.11.2020;

- mandat de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 24.09.2019 în Dosarul nr. x;

- ordin prin care se permite dezvăluirea mandatului de arestare sigilat din data de 12.11.2020 emis în Dosarul nr. x WJ.

Înalta Curte constată că infracţiunea de care este acuzată persoana extrădabilă, astfel cum au fost descrisă în documentele înaintate de autorităţile americane, favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secţiunea 3 din Codul Statelor Unite are corespondent în legea română.

De asemenea, infracţiunea pentru care este cercetată persoana extrădabilă este pedepsită, atât în statul solicitant, cât şi în statul solicitat, cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.

Se constată că în mod corect instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile extrădării şi a dispus extrădarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 în vederea judecării cetăţeanului român A. de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în Dosarul nr. x WJ pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secţiunea 3 din Codul Statelor Unite.

Totodată, în cadru acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Persoana extrădabilă nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii şi România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Conform art. 1 al Tratatului, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.

Totodată, în art. 4 - 7 din Tratat sunt menţionate situaţiile în care extrădarea solicitată de una dintre părţi poate fi refuzată, precum şi motivele care nu pot justifica respingerea unei cereri de extrădare.

Raportat la articolele menţionate din cuprinsul Tratatului, Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 4 - 7 ale acestuia.

Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracţiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.

Circumstanţele personale invocate de persoana extrădabilă A., că are cinci copiii nu pot fi apreciate condiţii facultative de refuz.

Art. 12 din Legea nr. 111/2011 prevede că în caz de urgenţă, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în aşteptarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia.

Înalta Curte reţine că necesitatea luării celei mai severe măsuri preventive este impusă şi prin raportare la exigenţele art. 223 alin. (2) C. proc. pen. - aplicabil în temeiul art. 7 din Legea nr. 302/2004 modificată.

În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, faţă de circumstanţele concrete ale cauzei şi în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.

Opţiunea instanţei pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile în vederea predării către autorităţile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent şi de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi că motivele de opoziţie invocate de persoana extrădabilă A. sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul, în sumă de 964 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 207 din data de 24 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoana extrădabilă, în sumă de 964 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2020.

GGC - NN