Asupra conflictului de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 2540 din 12 noiembrie 2020, Judecătoria Iaşi, secţia penală a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi.
În baza art. 50 din C. proc. pen. cu referire la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect "contestaţie la executare", formulată de contestatorul A., aflat în Penitenciarul Galaţi, în favoarea Judecătoriei Gherla.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului de competenţă.
În acest sens, s-a reţinut că la data de 13 aprilie 2020 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi, prin declinare de la Judecătoria Gherla, cererea având ca obiect "contestaţie la executare", formulată de contestatorul A., care a solicitat reanalizarea situaţiei juridice şi aplicarea art. 5 din C. pen.
Cererea formulată de contestator a fost adresată Judecătoriei Moineşti, care a declinat cauza către Judecătoria Gherla, iar aceasta a declinat către Judecătoria Iaşi. S-a menţionat că pe cerere este indicată data de 28 noiembrie 2019, iar la dosar nu există plicul în care a fost trimisă cererea, Judecătoria Moineşti înregistrând cererea la 2 decembrie 2019.
S-a menţionat că, din fişa ANP de la fila x reiese că petentul s-a aflat în Penitenciarul Gherla în perioada 1 noiembrie 2019 - 16 decembrie 2019, astfel că în perioada în care a formulat cererea, petentul se afla în Penitenciarul Gherla.
Judecătoria Gherla a declinat cauza către Judecătoria Iaşi, apreciind că este incident art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., ca instanţă a locului de deţinere, întrucât petentul se afla la momentul declinării în Penitenciarul Iaşi.
Instanţa a precizat că, potrivit art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanţa corespunzătoare instanţei de executare, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
Instanţa a apreciat că, în mod greşit, s-a stabilit competenţa în favoarea Judecătoriei Iaşi, ca instanţă la care se afla locul de deţinere la momentul soluţionării cererii, pentru că potrivit Deciziei 15/2018 pronunţată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, este competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă sau temporară a persoanei condamnate.
Dat fiind că la data formulării cererii, petentul se afla în Penitenciarul Gherla, Judecătoria Gherla este competentă să soluţioneze cererea.
S-a menţionat că, chiar dacă apărătorul petentului a invocat faptul că se poate invoca necompetenţa teritorială doar până la începerea cercetării judecătoreşti, instanţa a constatat că prezenta cauză are ca obiect soluţionarea pe fond a unei acuzaţii, unde există cercetare judecătorească, ci are ca obiect o cerere formulată de o persoană deja condamnată, iar eventuala necompetenţă constatată nu afectează principiul nemijlocirii, fiind vorba despre administrarea probei cu înscrisuri.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Gherla.
Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.
În acest sens, se constată că cele două instanţe, respectiv Judecătoria Iaşi şi Judecătoria Gherla au stabilit că obiectul cauzei îl constituie contestaţia la executare întemeiată pe prevederile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen.
Potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 597 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen. stabilesc competenţa pentru instanţa de executare, respectiv instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
Din analiza actelor aflate la dosar, Înalta Curte constată că la data formulării cererii, respectiv 28 noiembrie 2019 aşa cum este menţionată pe cererea formulată (la dosar nu există plicul în care a fost trimisă cererea, iar Judecătoria Moineşti a înregistrat cererea la 2 decembrie 2019), petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Gherla în perioada 1 noiembrie 2019- 16 decembrie 2019, conform, fişei de evidenţă a mutărilor din baza de date ANP aflată la dosarul Curţii de Apel Iaşi.
Prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885/22.10.2018, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că:
"instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate."
În consecinţă, dat fiind faptul că persoana condamnată A. se află în executarea pedepsei, competenţa aparţine instanţei corespunzătoare instanţei de executare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii.
Înalta Curte reţine că la data formulării cererii, petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Gherla, astfel că instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere a persoanei condamnate este Judecătoria Gherla.
Pentru considerentele ce preced Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei., iar în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 decembrie 2020.
GGC - CL