Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 09.10.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. - prin Sindicatul "B." Botoşani în contradictoriu cu pârâţii: Comuna Dobârceni -prin Primar, Consiliul Local al Comunei Dobârceni, Primăria Comunei Dobârceni şi Primarul Comunei Dobârceni a solicitat: să i se constate reclamantului dreptul la încadrarea în condiţii speciale de muncă în procent de 100% pentru activitatea desfăşurată începând cu data de 27.04.2006, în cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Dobârceni, jud. Botoşani, care se încadrează în condiţii speciale de muncă în procent de 100%; obligarea pârâţilor să-i recunoască condiţiile speciale de muncă şi să încadreze reclamantul în condiţii speciale de muncă de la data de 27.04.2006; obligarea pârâtei Primăria comunei Dobârceni, jud. Botoşani, să emită dispoziţia privind încadrarea reclamantului în condiţii speciale de muncă şi acordarea sporurilor aferente condiţiilor speciale le munca, respectiv: prima pentru condiţii periculoase de munca de 30 % din salariu de baza, aferenta locurilor de munca sau operaţiunilor foarte periculoase, conform disp. art. 12 alin. (1) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru condiţii periculoase sau vatamatoare, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru condiţii grele de munca, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2). in Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru activităţile care solicita o încordare psihica foarte ridicata, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010, precum şi acordarea a cel puţin 3 zile lucrătoare la concediul de odihna, conform art. 147 din Codul Muncii; obligarea pârâţilor să plătească reclamantului diferenţele salariale reprezentate de prima şi sporurile menţionate şi pentru ultimii trei ani anteriori depunerii în instanţă a prezentei cereri; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces în temeiul disp. art. 453 din C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 186 din 14 februarie 2018 Tribunalul Botoşani a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii, a admis în parte acţiunea astfel cum a fost precizată. A constatat că reclamantul are dreptul la încadrarea în condiţii speciale de muncă, procent de 100% pentru activitatea desfăşurată începând cu data de 27.04.2006, a obligat pârâtul Primarul Comunei Dobârceni să emită pentru reclamant dispoziţie privind încadrarea reclamantului în condiţii speciale de muncă. A respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect obligarea la acordarea a 3 zile lucrătoare la concediul de odihnă conform art. 147 din Codul Muncii, începând cu data de 27.04.2006.
Împotriva sentinţei au declarat apel pârâţii Comuna Dobîrceni, Primăria comunei Dobîrceni şi Consiliul local al comunei Dobîrceni, solicitând schimbarea în parte a hotărârii.
Prin decizia nr. 768 din 27 septembrie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii Primăria Comunei Dobîrceni - prin primar, Consiliul Local al comunei Dobîrceni, Comuna Dobîrceni, judeţul Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 186 din 14 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2017, pârât intimat în cauză fiind Primarul comunei Dobîrceni şi reclamant intimat A., prin Sindicatul "B."; totodată, a obligat apelanţii la plata în solidar către intimatul - reclamant a sumei de 300 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei nr. 768 din 27 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă pârâţii Consiliul Local al comunei Dobîrceni şi Primăria comunei Dobîrceni prin primar au declarat recurs, prin care au solicitat, în sinteză, admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea acesteia spre rejudecare, deoarece hotărârea a fost dată cu încălcarea normelor de drept material.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei recurate ca fiind temeinică şi legală, cu cheltuieli de judecată.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 03 octombrie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 11 octombrie 2019.
Intimatul - reclamant A. a depus punct de vedere privind raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului prin care a reiterat aspectele de fapt ale cauzei.
Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Recursul are ca obiect decizia nr. 768 din 27 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii Primăria Comunei Dobîrceni - prin primar, Consiliul Local al comunei Dobîrceni, Comuna Dobîrceni, judeţul Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 186 din 14 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2017, într-un litigiu privind asigurările sociale, având ca obiect recalcularea pensiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"
În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.
Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.
Aşa fiind, în litigiile privind asigurările sociale, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Este ştiut că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI DOBÎRCENI şi PRIMĂRIA COMUNEI DOBÎRCENI PRIN PRIMAR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI DOBÎRCENI şi PRIMĂRIA COMUNEI DOBÎRCENI PRIN PRIMAR împotriva deciziei nr. 768 din 27 septembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.