Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 98/PI din 16 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Belgia şi s-a dispus predarea temporară a persoanei solicitate A., în condiţiile acordului încheiat între Curtea de Apel Oradea (autoritatea judiciară de executare) şi Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen, Belgia (autoritatea judiciară emitentă).
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea şi nu a renunţat la regula specialităţii.
În baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, au fost menţinute dispoziţiile Încheierii nr. 53/IP din 13 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2020, privind măsura arestării provizorii dispusă faţă de persoana solicitată.
În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare belgiene.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că, la data de 16 octombrie 2020, Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen din Belgia a trimis la instanţă consimţământul privind predarea temporară a persoanei solicitate A., în prezent arestat provizoriu în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor în baza mandatului european de arestare nr. x din data de 28 mai 2020, emis de Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen, Belgia.
Instanţa de fond a mai reţinut că, prin sesizarea din 28 septembrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a înaintat semnalarea Biroului Naţional Sirene din Belgia din data de 3 iunie 2020 transmisă în baza mandatului european de arestare nr. x emis la 28 mai 2020 pe numele persoanei solicitate, solicitând arestarea provizorie a acesteia în vederea predării către autorităţile judiciare din Germania pe o perioadă de 30 de zile. La dosarul cauzei au fost depuse: mandatul european de arestare nr. x din 28 mai 2020, în limba neerlandeză şi limba română; fişa de evidenţă personală a persoanei solicitate; fişa de cazier judiciar; procesul-verbal de depistare din 28 septembrie 2020 emis de PPC Tinca, jud. Bihor; procesul-verbal de identificare şi aducere la cunoştinţă a motivelor reţinerii şi conţinutul mandatului european de arestare încheiat în 28 septembrie 2020 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dos. nr. 5542/II.5/2020; procesul-verbal de identificare din 28 septembrie 2020 emis de PPC Tinca, jud. Bihor; informarea privind comunicarea drepturilor persoanei reţinute întocmită la data de 28 septembrie 2020 în dosarul nr. x/2020; ordonanţa de reţinere emisă la data de 28 septembrie 2020.
În cuprinsul sesizării, s-a arătat că persoana solicitată A. este urmărită pentru comiterea infracţiunilor de furt organizat sau armat, distrugere, asociere de răufăcători prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 322 - 326, art. 461, 463, 467, 484 - 487, art. 510, 513, 520 şi art. 521 din C. pen. belgian, infracţiuni ce au corespondent în legislaţia română în dispoziţiile art. 253 alin. (4) şi art. 229, art. 367 C. pen.
Prin Încheierea nr. 51/IP din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea constatând că pe numele persoanei solicitate A. s-a înregistrat o semnalare în baza unui mandat european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Belgia a apreciat că în scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare se impune arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, măsură care ulterior a fost menţinută prin Încheierea nr. 53/IP din 13 octombrie 2020.
Având în vedere că predarea imediată a persoanei solicitate A., respectiv executarea mandatului european de arestare nr. x din 28 mai 2020 emis de Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen din Belgia nu poate avea loc ca urmare a comiterii de către acesta la data de 27 septembrie 2020, pe teritoriul României a infracţiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) C. pen. (2 fapte) şi fals privind identitatea, prev. de art. 327 aliniat 1 şi 2 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 27 septembrie 2020, în jurul orelor 22:55 persoana solicitată, în timp ce se afla pe strada x din Oradea, a întrebuinţat identitatea reală a unei alte persoane, respectiv identitatea numitului B., cu scopul inducerii în eroare a organelor de poliţie, ancheta penală fiind în desfăşurare şi văzând scopul pentru care aceste infracţiuni au fost comise, respectiv pentru a se sustrage răspunderii penale internaţionale, gravitatea, complexitatea şi numărul mare de infracţiuni presupus comise în Belgia, organul judiciar penal a întrebat autorităţile judiciare belgiene dacă solicită o predare temporară.
Prin urmare, constatând că organele judiciare din Belgia şi-au dat acordul scris privind predarea temporară a persoanei solicitate pe o perioadă de maxim 7 luni şi în interesul cooperării judiciare penale internaţionale, a prevalenţei urmăririi penale a faptelor mai vechi sancţionate cu o pedeapsă mult mai aspră decât cele comise în România, a raportului dintre infracţiunile mijloc săvârşite în ţară în scopul sustragerii urmăririi infracţiunilor comise în străinătate, a împrejurării că infracţiunile comise în ţară sunt de o gravitate redusă şi nu se prescriu în următorii 5-10 ani, după caz, Curtea a apreciat ca fiind oportună cererea privind predarea temporară a persoanei solicitate A..
Deşi apărarea a susţinut că ar fi suficientă efectuarea unei comisii rogatorii internaţionale sau anchete penale ori stabilirea unei perioade de maxim 3 luni privind predarea temporară a persoanei solicitate, având în vedere infracţiunile pentru care persoana solicitată este anchetată penal, raportat la legislaţia naţională, Curtea de apel a apreciat că ancheta penală internaţională este una complexă, de durată şi presupune efectuarea a numeroase acte judiciare penale, care nu s-ar putea realiza printr-o comisie rogatorie sau într-o perioadă scurtă de timp.
Totodată, s-a constatat că la dosarul cauzei a fost depus acordul scris privind predarea temporară a persoanei solicitate încheiat între autoritatea judiciară emitentă Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen din Belgia şi autoritatea judiciară de executare Curtea de Apel Oradea (filele x - 117).
De asemenea, instanţa de fond a constatat că potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI, în loc să amâne predarea, autoritatea judiciară de executare poate preda temporar statului membru emitent persoana căutată, în condiţii care urmează a fi stabilite de comun acord între autorităţile judiciare de executare şi emitente.
Ca urmare, constatând îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, instanţa de fond a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Belgia privind predarea temporară a persoanei solicitate A..
Constatând că asupra stării de arest preventiv a persoanei solicitate, instanţa de judecată s-a pronunţat la data de 13 octombrie 2020, instanţa de fond a menţinut dispoziţiile Încheierii penale nr. 53/IP din 13 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2020 privind măsura arestării provizorii dispusă faţă de persoana solicitată, termen care se calculează de la data pronunţării respectivei încheieri.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A. solicitând, în principal, admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, desfiinţarea hotărârii atacate, şi, în rejudecare, să se dispună admiterea cererii de executare a mandatului european de arestare, iar, în temeiul art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, să se dispună amânarea predării persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Oradea, iar, în ceea ce priveşte cererea de predare temporară, să se dispună respingerea acesteia.
În argumentare, având în vedere că instanţa de fond a fost sesizată cu o cerere de executare a unui mandat european de arestare emis de către autorităţile judiciare belgiene, s-a apreciat că aceasta trebuia să se pronunţe mai întâi asupra cererii de executare a mandatului european de arestare, să dispună amânarea predării până la soluţionarea definitivă a cauzei în care persoana solicitată este cercetată penal în România, şi, ulterior, ca urmare a amânării executării mandatului european să se pronunţe şi cu privire la oportunitatea predării temporare.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, prevede, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, prin excepţie de la alin. (1), că la cererea expresă a statului solicitant, persoana extrădată poate fi predată temporar, pe o durată stabilită de comun acord de autorităţile române şi statul solicitant, iar potrivit art. 114 alin. (2) din acelaşi act normativ, condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente.
Conform art. 107 din Legea nr. 302/2004, republicată, dacă autoritatea judiciară emitentă solicită, judecătorul poate dispune predarea temporară a persoanei solicitate sau procedează la audierea acesteia. În cazul în care s-a acordat predarea temporară, aceasta se efectuează în condiţiile şi pe durata stabilite de comun acord între autoritatea judiciară emitentă şi cea de executare. În toate cazurile persoana urmărită va trebui să se întoarcă în România pentru a participa la desfăşurarea procedurii de predare în baza mandatului european de arestare.
Dispoziţiile art. 58 alin. (1) - (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în cazul predării amânate sau predării temporare (art. 114 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală).
Condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente. Preluarea persoanei predate şi returnarea acesteia se fac de către autorităţile competente ale statului emitent, pe teritoriul României. Cheltuielile privind preluarea şi returnarea persoanei predate sunt suportate de statul emitent (art. 114 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată).
Înalta Curte constată că faţă de persoana solicitată A. a fost emis de către autorităţile judiciare din Belgia - Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen, mandatul european de arestare nr. x din 28 mai 2020.
Prin Încheierea nr. 51/IP din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea a dispus arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, măsură ce a fost, ulterior, menţinută prin Încheierea nr. 53/IP din 13 octombrie 2020.
Persoana solicitată A. este în prezent cercetat în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, sub aspectul săvârşirii pe teritoriul României a infracţiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) C. pen. (2 fapte) şi fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. (1) şi (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 27 septembrie 2020, în jurul orelor 22:55 în timp ce se afla pe strada x din Oradea, a întrebuinţat identitatea reală a unei alte persoane, respectiv identitatea numitului B., cu scopul inducerii în eroare a organelor de poliţie.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 2 octombrie 2020, Curtea de apel a solicitat autorităţilor judiciare belgiene să precizeze dacă solicită predarea temporară a persoanei solicitate A..
Astfel, se constată că la data de 15 octombrie 2020 autorităţile judiciare emitente ale mandatului european de arestare, respectiv Tribunalul de Primă Instanţă Antwerpen din Belgia au transmis autorităţilor judiciare române consimţământul privind predarea temporară a persoanei solicitate A..
Înalta Curte constată că, în conformitate cu art. 114 raportat la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, instanţa poate admite cererea autorităţilor statului solicitant de predare temporară a persoanei solicitate şi poate dispune predarea temporară pe o durată determinată în mod exact, în scopul asigurării participării persoanei solicitate la soluţionarea unui dosar în care este cercetată pe rolul instanţelor străine, în condiţiile în care autorităţile statului solicitant garantează returnarea persoanei solicitate în stare de deţinere, inclusiv în cazul admiterii căii de atac şi al desfiinţării hotărârii de condamnare. Este adevărat că autoritatea judiciară română are posibilitatea de a respinge cererea autorităţii străine emitente, însă pentru motive care diferă de la caz la caz, respectiv de faza în care se află procesul în România, termenele fixate de către instanţă pe durata judecării cauzei.
În cauza de faţă, se observă că persoana solicitată este cercetată în Belgia pentru săvârşirea unor infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, sancţionate cu pedepse într-un cuantum mult mai mare decât cele comise în România, acestea din urmă fiind săvârşite tocmai pentru a se sustrage urmăririi penale efectuate în statul solicitant, motiv pentru care se apreciază, în acord cu instanţa de fond, că nu există niciun impediment privind predarea temporară a numitului A. pentru o perioadă de 7 luni în vederea derulării cercetărilor efectuate de autorităţile judiciare belgiene.
Autorităţile judiciare din Belgia, prin Acordul înaintat Curţii de Apel Oradea, s-au obligat să respecte cerinţele impuse de lege în acest caz, şi, de asemenea, să preia şi returneze persoana predată pentru derularea actelor procedurale, suportând cheltuielile aferente acestei proceduri judiciare, predarea persoanei solicitate fiind condiţionată ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de acesta, să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.
Înalta Curte reţine că predarea temporară nu este condiţionată de acordul de voinţă al persoanei solicitate (A. s-a exprimat în sens negativ procedurii de predare temporară, dosar fond) şi apreciază că prima instanţă a dispus, în mod legal, predarea temporară autorităţilor străine a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 7 luni, începând de la data predării efective către acestea, în condiţiile acordului încheiat între autoritatea română de executare şi autoritatea străină.
Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte apreciază că nu se impune reducerea perioadei de prelungire a predării temporare a persoanei solicitate, prezenţa acesteia în faţa autorităţilor belgiene fiind necesară având în vedere complexitatea anchetei penale desfăşurate, aceasta neputând fi finalizată într-o perioadă mai scurtă de timp.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 98/PI din 16 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 250 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 98/PI din 16 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 250 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2020.
GGC - CL