Asupra contestaţiei privind durata procesului penal
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 23.12.2020, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2020, contestaţia formulată de contestatorul A., privind durata procesului.
În motivare, contestatorul a arătat, în esenţă, că este nemulţumit de faptul că în cauza care formează obiectul Dosarului penal nr. x/2020 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, soluţionarea cauzei este tergiversată.
La termenul din data de 14 ianuarie 2021, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei.
Analizând contestaţia privind durata procesului penal formulată de contestatorul A. privind durata procesului penal ce face obiectul Dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dispune respingerea acesteia ca inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Prioritar, raportat la competenţa de soluţionare a contestaţiei privind durata procesului penal în cursul judecăţii se reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4882 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, competenţa aparţine instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza.
În prezenta cauză, competenţa revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având în vedere că obiectul prezentei cauze este constituit de dosarul ce s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Suceava, şi care a avut ca obiect contestaţie în anulare.
În ceea ce priveşte contestaţia propriu-zisă, Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că instituţia prevăzută de art. 4881 şi urm. din C. proc. pen. a fost reglementată de legiuitorul român în considerarea obligaţiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv crearea unui sistem judiciar eficient, capabil să soluţioneze cauzele penale într-un termen rezonabil şi să asigure, la nivelul legislaţiei naţionale, un remediu efectiv persoanelor care pretind vătămări ale drepturilor consacrate de Convenţie.
Exercitarea contestaţiei privind durata procesului penal este supusă, însă, unor condiţii expres prevăzute de art. 4881 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., referitoare la: subiecţii procesuali îndrituiţi să recurgă la acest remediu (limitativ prevăzuţi de lege), tipul de cauze a căror durată poate fi cenzurată (enumerate explicit în cuprinsul normei menţionate), respectiv termenele minime a căror împlinire trebuie să intervină anterior sesizării judecătorului de drepturi şi libertăţi sau instanţei competente, după caz.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen., contestaţia privind durata procesului penal poate fi formulată, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare, după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac.
Norma legală evocată consacră, aşadar, în mod explicit, cerinţa preexistenţei unei cauze care să se afle în căile de atac ordinare sau extraordinare de cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu acea cale de atac, data înregistrării cauzei la instanţă marcând, totodată, şi momentul de început al termenului minim de 6 luni, prevăzut de legiuitor ca cerinţă de sesizare a instanţei competente, în procedura analizată.
În acelaşi timp, o cerinţă implicită pentru admisibilitatea contestaţiei este aceea ca, în cauza a cărei durată rezonabilă se contestată, să nu se fi dispus o soluţie anterior declanşării procedurii prevăzute de art. 4881 şi urm. din C. proc. pen.
În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în cauza având ca obiect contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 43 pronunţată de Curtea de Apel Suceava la data de 4.11.2020 în Dosarul nr. x/2020, instanţa Curţii de Apel Suceava, prin Sentinţa penală nr. 154 din data de 26.11.2020, a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. privind Încheierea nr. 43 pronunţată la data de 4.11.2020 de către Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2020.
În acest context, se constată că, dosarul ce a avut ca obiect contestaţia în anulare formulată de contestator, a fost deja soluţionat prin sentinţa penală anterior menţionată.
Faţă de aceste împrejurări, de vreme ce sesizarea petentului vizează o cauză care a fost deja soluţionată şi care nici nu s-a aflat pe rolul instanţei o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conchide că nu este îndeplinită situaţia premisă prevăzută de dispoziţiile art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen., care să deschidă contestatorului calea unei contestaţii privind durata procesului penal.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă contestaţia formulată de contestatorul A. privind durata procesului penal ce face obiectul Dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibilă contestaţia formulată de contestatorul A. privind durata procesului penal ce face obiectul Dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 ianuarie 2021.
GGC - NN