Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
La data 10.06.2020, la Registratura Tribunalului Bistriţa, a fost înregistrată cererea de contestaţie la executare formulată de contestatorul condamnat A. şi înaintată instanţei prin mail, iar prin rezoluţia din data de 11.06.2020 s-a dispus înaintarea acestei cereri către Judecătoria Bistriţa.
Astfel, la data de 15.06.2020, sub nr. x/2020, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa, cererea de contestaţie la executare formulată de contestatorul-condamnat A., încarcerat în Penitenciarul Aiud, în temeiul disp. art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
1. Prin Sentinţa penală nr. 985/2020 pronunţată la data de 22.07.2020 în Dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Bistriţa, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bistriţa şi s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A., deţinut în Penitenciarul Aiud, în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
În esenţă, pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în cauză se contestă o pedeapsă pronunţată de tribunal, iar potrivit disp. art. 598 alin. (2) C. proc. pen., competentă să dispună asupra contestaţiei la executare este, după caz, fie instanţa de executare, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, fie instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în celelalte cazuri prev. de alin. (1) lit. a), b), d) ale art. 598 C. proc. pen.. Astfel, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenţei de judecare a contestaţiei la executare formulată, în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, competent material în cauză.
2. Prin Sentinţa penală nr. 125/F/2020 pronunţată la data de 2 decembrie 2020, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executarea pedepsei de 8 ani, 8 luni şi 15 zile închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2209/2019 a Judecătoriei Braşov, formulată de contestatorul A., deţinut în Penitenciarul Aiud, în favoarea Judecătoriei Aiud.
Pentru a dispune astfel, în esenţă, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a avut în vedere că motivele introducerii contestaţiei la executare sunt reprezentate de solicitarea de a fi înlăturat sporul de 1/3 din pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 1857/2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Braşov, şi anume sporul de 1 an şi 2 luni închisoare şi din Sentinţa penală nr. 1128/2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Braşov, şi anume sporul de 1 an închisoare, în baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Totodată, s-a constatat că din adresa nr. x/22.10.2020 emisă de Penitenciarul Aiud, rezultă că la data introducerii cererii (10.06.2020, trimisă prin email) contestatorul A. era deţinut în Penitenciarul Aiud (din 16.04.2020 la zi), în executarea pedepsei de 8 ani, 8 luni şi 15 zile închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2209/2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Braşov.
S-a apreciat că, întrucât contestaţia la executare formulată este întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., competenţa de soluţionare revine, conform art. 598 alin. (2) rap. la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data introducerii cererii, respectiv Judecătoriei Aiud, în a cărei circumscripţie se află Penitenciarul Aiud.
Prin urmare, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executarea în favoarea Judecătoriei Aiud.
3. Prin Sentinţa penală nr. 225/2021 pronunţată de Judecătoria Aiud la data de 10 martie 2021 în Dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei Judecătoriei Aiud şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A., în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Aiud şi Judecătoria Bistriţa şi, în baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
În esenţă, pentru a dispune astfel, Judecătoria Aiud a reţinut că petentul A. se află încarcerat în reţeaua A.N.P., în executarea unei pedepse de 8 ani, 8 luni şi 15 zile de închisoare, dispusă prin Sentinţa penală nr. 2209/2019 a Judecătoriei Braşov, definitivă în data de 04.12.2019, prin neexercitarea căii de atac.
Având în vedere motivele invocate de către petent în cererea introductivă, coroborate cu susţinerile lui din faţa Judecătoriei Bistriţa şi Tribunalului Bistriţa Năsăud, respectiv cu elementele arătate la termenul din data de 10.03.2021 în faţa Judecătoriei Aiud, instanţa a reţinut că, cererea acestuia se circumscrie cazului de contestaţie la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., fiind invocată o împiedicare la executare.
Cu privire la hotărârea în privinţa căreia a fost formulată contestaţia la executare, instanţa a reţinut că aceasta nu este Decizia penală nr. 23/18.04.2019 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, cum în mod greşit a arătat petentul, ci Sentinţa penală nr. 1774/2018 a Judecătoriei Bistriţa.
Dispoziţiile art. 598 alin. (2) teza finală din C. proc. pen. devin incidente, cu consecinţa atribuirii competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare instanţei de control judiciar, doar în situaţia în care în calea de atac se aduc elemente noi sau se schimbă hotărârea pronunţată de instanţa de fond.
S-a arătat că în situaţii precum cea dedusă judecăţii în prezenta cauză, unde instanţa de control judiciar confirmă soluţia instanţei de fond, prin respingerea căii de atac, nelămurirea/împiedicarea poate viza doar dispoziţii ale primei jurisdicţii.
În atare situaţie, Judecătoria Aiud a admis excepţia invocată de petentul contestator şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Bistriţa, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Bistriţa şi Judecătoria Aiud, sens în care a fost sesizată Înalta Curte în vedea soluţionării acestuia.
*****
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 12.04.2021, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 16.04.2021.
Înalta Curte analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Bistriţa şi Judecătoria Aiud, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Aiud, pentru următoarele considerente:
La data de 10.06.2020 contestatorul condamnat A., aflat în Penitenciarul Aiud, a formulat o cerere de contestaţie la executare, prin care a solicitat rejudecarea cauzei şi anularea deciziei pronunţate la data de 18.04.2019 de Tribunalul Bistriţa în Dosarul nr. x/2017. În preambulul cererii s-a arătat că formulează contestaţie la executare în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., însă totodată, prin cererea formulată s-a făcut referire şi la faptul că "suntem în prezenţa cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., atât hotărârea de fond cât şi hotărârea din apel întemeindu-se pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională şi pe probe ce nu au fost administrate, aspecte ce nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate."
În realitate însă motivele introducerii contestaţiei la executare sunt reprezentate de solicitarea de a fi înlăturat sporul de 1/3 din pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 1857/2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Braşov, şi anume sporul de 1 an şi 2 luni închisoare, şi din Sentinţa penală nr. 1128/2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Braşov, şi anume sporul de 1 an închisoare, conform art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În acest sens, se reţine că a fost depusă la dosar precizarea contestaţiei la executare prin care contestatorul a menţionat că înţelege să îşi întemeieze contestaţia la executare pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., arătându-se că solicită înlăturarea sporului de 1/3 din pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 1857/2016 a Judecătoriei Braşov, respectiv sporul de 1 an şi 2 luni şi sporul de 1 an aplicat prin Sentinţa penală nr. 1128/2016 a Judecătoriei Braşov, precum şi descontopirea pedepselor principale, deducerea perioadei executate la zi şi a perioadei executate între 16.11.2011 şi 10.06.2011.
Deopotrivă, la interpelarea instanţei de la acest termen, contestatorul A. a arătat că, cererea pe care o formulează şi o susţine în prezent este contestaţie la executare, prin care solicită înlăturarea unui spor de pedeapsă. În acelaşi sens sunt şi concluziile menţionate în încheierea de şedinţă de la termenul din data de 05.10.2020, la Tribunalul Bistriţa Năsăud, prin care se menţionează concluziile apărătorului contestatorului după ce a discutat cu acesta, respectiv: "Contestatorul doreşte ca în cadrul contestaţiei la executare să i se înlăture sporul de o treime din pedeapsă, ca şi petit principal, iar ca şi petit secundar să i se deducă o anumită perioadă, care susţine contestatorul că nu i s-a dedus din pedeapsa care o execută, respectiv 16.11.2011-10.06.2014. Acestea sunt cele două solicitări pe care contestatorul le are în cadrul contestaţiei la executare."
Astfel, deşi contestatorul condamnat insistă în mod eronat că solicitarea sa formulată pe calea contestaţiei la executare reprezintă o nelămurire sau o împiedicare la executare formulate în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în concret, solicitarea privind înlăturarea unui spor de pedeapsă poate fi analizată prin prisma cazului de contestaţie la executare prevăzut de dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d). C. proc. pen.
Conform art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.
Din examinarea dispoziţiilor legale menţionate, respectiv art. 598 alin. (2), cu referire la art. 597 alin. (1) şi alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte competenţa materială în judecarea contestaţiei la executare întemeiată, în cazul de faţă, pe o cauză de micşorare a pedepsei, [art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.], aceasta revine instanţei în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere al condamnatului la data formulării cererii, respectiv, în cauză, Judecătoriei Aiud.
Astfel, în stabilirea competenţei, relevant este locul de deţinere în care contestatorul se afla la momentul formulării cererii.
Cererea condamnatului A., aflat în Penitenciarul Aiud, a fost transmisă, la data de 10.06.2020, prin mail, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul Jud. Bistriţa.
Totodată, astfel cum rezultă din adresa nr. x AB/22.10.2020 emisă de Penitenciarul Aiud, contestatorul A. se află în executarea pedepsei de 8 ani, 8 luni şi 15 zile închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2209/2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Braşov, iar la data introducerii cererii - 10.06.2020 - trimisă prin mail, acesta era deţinut în Penitenciarul Aiud.
Prin urmare, cum în cauză condamnatul A., la data de 10.06.2020, când a formulat contestaţia la executare ce formează obiectul prezentului dosar se afla în Penitenciarul Aiud, se constată că în soluţionarea cauzei de faţă, competenţa revine Judecătoriei Aiud.
De altfel, cu privire la existenţa unei practici neunitare cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de condamnaţi în timpul executării pedepsei în situaţia în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu în alt loc de deţinere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care prin Decizia nr. 15/2018 din data de 17.09.2018, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885/22.10.2018), a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Aiud, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Aiud, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 aprilie 2021.
GGC - GV