Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei
Prin decizia civilă nr. 29 din 21 ianuarie 2019, Tribunalul Arad, secţia I civilă a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 736/A din 11 septembrie 2018 pronunţate de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2018, promovată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata B. localităţii C..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuentul.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus suspendarea judecării recursului formulat de revizuent, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Pronunţând încheierea din 23 iunie 2020, instanţa a respins cererea de repunere pe rol formulată de recurent şi a menţinut măsura suspendării judecării pricinii dispuse în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât partea care a solicitat repunerea pe rol, deşi legal citată, nu s-a prezentat la termenul de judecată şi nici nu a cerut judecata în lipsă.
2. Decizia Curţii de Apel Timişoara
Prin decizia civilă nr. 212 din 11 februarie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimat recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 29 din 21 ianuarie 2019, pronunţate de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2018.
3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul A..
Recurentul a susţinut, în esenţă, că perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, astfel cum stipulează dispoziţiile art. 418 alin. (3) C. proc. civ.. Or, pe parcursul soluţionării pricinii, au fost în vigoare dispoziţiile privitoare la starea de alertă.
Recurentul a susţinut că face parte din categoria persoanelor vulnerabile, neputându-se prezenta în instanţă pentru susţinerea cererii, cu atât mai mult cu cât judeţul Timiş s-a aflat sub incidenţa codului roşu.
A mai arătat că nu poate preciza numărul hotărârii şi nici să combată argumentele care au stat la baza pronunţării acesteia, deoarece nu a reuşit să acceseze respectivul act, întrucât nu are acces la internet pentru a vizualiza conţinutul hotărârii şi data pronunţării acesteia, însă având în vedere şi motivul existent în comunicare, datorat pandemiei, solicită repunerea în termen.
Recurentul nu a indicat temeiul de drept pe care îşi fundamentează cererea de recurs.
4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi
Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reţinut că partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul a fost timbrat corespunzător, dar nu a fost declarat în termen, iar recurentului i s-a pus în vedere că are obligaţia de a depune la dosar un exemplar al cererii de recurs care să conţină semnătura în original, sub sancţiunea anulării recursului în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a-şi exprima poziţia procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.
Părţile nu au formulat, în scris, puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 9 decembrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepţia tardivităţii recursului, reţinând următoarele:
Referitor la termenul în care poate fi exercitată calea extraordinară de atac, se reţine, potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., că termenul de recurs este de 5 zile de la pronunţarea hotărârii care constată perimarea.
În speţă, se constată că decizia civilă nr. 212 a fost pronunţată la 11 februarie 2021, iar recursul a fost trimis prin e-mail la 23 februarie 2021, cu depăşirea termenului procedural, calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 C. proc. civ. şi care se împlinea la 17 februarie 2021.
Conform art. 185 C. proc. civ., termenul de recurs este un termen legal imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Nu prezintă relevanţă în soluţionarea cauzei susţinerile recurentului referitoare la data comunicării deciziei atacate, în condiţiile în care textul de lege care reglementează termenul de exercitare a căii de atac în situaţia perimării curge de la data pronunţării hotărârii.
Cât priveşte cererea de repunere în termen, potrivit art. 186 alin. (1) C. proc. civ., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
În sensul dispoziţiei legale menţionate, "motivele temeinic justificate" care ar putea determina repunerea în termen ar trebui să implice existenţa unei împrejurări care exclude culpa părţii.
Ori, în cauză, motivele invocate în justificarea împiedicării de a formula cererea de recurs în termenul procedural, nu se circumscriu împrejurărilor vizate de prevederile art. 186 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.
Invocarea generică a stării de pandemie şi faptul că recurentul nu ar fi avut acces la internet pentru a vizualiza conţinutul hotărârii şi data pronunţării acesteia nu pot constitui "motive temeinice justificate", în sensul normei precitate.
Astfel, pe de o parte, starea de fapt concretă a pandemiei de COVID-19 de la momentul pronunţării deciziei recurate şi a exercitării recursului de faţă nu poate constitui un motiv temeinic justificat pentru repunerea în termen, în raport cu măsurile dispuse prin H.G. nr. 35 din 10 februarie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 februarie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, întrucât actul normativ respectiv nu prevede nici împrejurări obiective, neimputabile titularului dreptului la acţiune, care să împiedice introducerea căii de atac în termenul legal, nu se referă nici la întreruperea şi/sau suspendarea termenelor pentru exercitarea căilor de atac în perioada de timp ce interesează speţa de faţă şi nici nu cuprinde alte măsuri excepţionale de natură a împiedica justiţiabilii în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale.
Pe de altă parte, deşi invocă lipsa accesului la internet, cererea de recurs este transmisă instanţei prin e-mail, tocmai modalitatea de comunicare pe care recurentul o invocă ca motiv temeinic justificat în cererea de repunere în termen, fapt ce dovedeşte lipsa de suport probator în dovedirea acestui temei justificat.
Înalta Curte are în vedere deopotrivă şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora "Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind tot astfel finalizarea acestuia".
Constatând că, în cauză, cererea de recurs nu a fost formulată în termenul imperativ prevăzut de lege şi că recurentul nu a dovedit că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, cererea de repunere în termen va fi respinsă, aceasta neavând suport probator în actele şi lucrările dosarului.
Prin urmare, Înalta Curte, având în vedere că recurentul nu a dovedit că întârzierea în exercitarea în termen a revizuirii se datorează unor "motive temeinic justificate", constată că cererea de recurs a fost formulată cu depăşirea termenului imperativ prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care va respinge cererea de recurs, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 212 din 11 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2021.