Şedinţa publică din data de 16 mai 2023
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 29.11.2016 în dosarul nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâţii B., S.C. C. şi D., prin hotărârea ce o va pronunţa:
- să oblige pârâţii B. şi D. să îndeplinească procedura avizării expertizelor topografice conform deciziei nr. 113/A/2011 pronunţate de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2009, iar în caz contrar să autorizeze reclamanta să depună documentaţia topografică avizată de OCPI pentru intabularea deciziei nr. 113/A/2011, aşa cum a fost îndreptată prin încheierea nr. 54/CC/A/2012 pronunţată în dosarul nr. x/2009 şi completată prin decizia civilă nr. 184/A/2013;
- să constate că între pârâţii B. şi D. şi pârâta S.C. C. a intervenit contractul intitulat "Cesiune de drepturi litigioase", autentificat de BNP E. sub nr. x/27.04.2012 având ca obiect imobilele înscrise în:
1. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp, uzucapat de G.;
2. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 7.190 mp, uzucapat de H.;
3. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.700 mp - uzucapat de I.;
4. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x şi top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp - uzucapat de J.;
5. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.908 mp - uzucapat de K.;
6. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 5.755 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.877 mp - uzucapat de L.;
7. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 6.043 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 9.855 mp - uzucapat de M.;
8. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din:
"altele" în suprafaţă de 12.228 mp - uzucapat de N.;
9. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.093 mp - uzucapat de N.;
10. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 14.998 mp - uzucapat de N.;
11. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O.;
12. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O. şi P.;
13. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. xa compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. xb compus din: arabil în suprafaţă de 8.621 mp - uzucapat de Q.;
14. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
15. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
16. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.748 mp - uzucapat de S.;
17. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 8.237 mp - uzucapat de T.;
18. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.240 mp, nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 5.706 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.564 mp - uzucapat de U.;
19. CF. nr. x) Almasu Mare (nr. Cf vechi: x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 6.043 mp - uzucapat de V.;
20. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.697 mp - uzucapat de W.;
21. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.496 mp - uzucapat de W.;
22. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.341 mp - uzucapat de X.;
23. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.057 mp - uzucapat de Y.;
24. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp, nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.900 mp - uzucapat de Z.;
25. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.800 mp - uzucapat de AA.;
26. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 4.000 mp - uzucapat de BB.;
27. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.198 mp - uzucapat de CC.;
28. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.240 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 900 mp - uzucapat de DD.;
29. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 899 mp - uzucapat de DD.;
30. CF. nr. x Zlatna (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: fâneaţă în suprafaţă de 10.000 mp - uzucapat de L.;
31. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 833 mp - uzucapat de R.;
32. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x, compus din: arabil în suprafaţă de 14.099 mp - uzucapat de EE..
- sa dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate în favoarea paratei S.C. C. asupra imobilelor sus menţionate concomitent cu efectuarea procedurii prealabile a avizării expertizelor topografice;
- să constate că între reclamantă şi pârâta S.C. C. a intervenit convenţia intitulata "Promisiune bilaterala de vânzare cumpărare", autentificată de BNP FF. sub nr. x/23.08.2016, având ca obiect imobilele:
1. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp, uzucapat de G.;
2. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 7.190 mp, uzucapat de H.;
3. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.700 mp - uzucapat de I.;
4. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x şi top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp - uzucapat de J.;
5. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.908 mp - uzucapat de K.;
6. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 5.755 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.877 mp - uzucapat de L.;
7. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 6.043 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 9.855 mp - uzucapat de M.;
8. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din:
"altele" în suprafaţă de 12.228 mp - uzucapat de N.;
9. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.093 mp - uzucapat de N.;
10. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 14.998 mp - uzucapat de N.;
11. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O.;
12. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O. şi P.;
13. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. xa compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. xb compus din: arabil în suprafaţă de 8.621 mp - uzucapat de Q.;
14. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
15. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
16. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.748 mp - uzucapat de S.;
17. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 8.237 mp - uzucapat de T.;
18. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.240 mp, nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 5.706 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.564 mp - uzucapat de U.;
19. CF. nr. x) Almasu Mare (nr. Cf vechi: x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 6.043 mp - uzucapat de V.;
20. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.697 mp - uzucapat de W.;
21. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.496 mp - uzucapat de W.;
22. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.341 mp - uzucapat de X.;
23. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.057 mp - uzucapat de Y.;
24. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp, nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.900 mp - uzucapat de Z.;
25. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.800 mp - uzucapat de AA.;
26. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 4.000 mp - uzucapat de BB.;
27. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.198 mp - uzucapat de CC.;
28. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.240 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 900 mp - uzucapat de DD.;
29. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 899 mp - uzucapat de DD.;
30. CF. nr. x Zlatna (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: fâneaţă în suprafaţă de 10.000 mp - uzucapat de L.;
31. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 833 mp - uzucapat de R.;
32. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x, compus din: arabil în suprafaţă de 14.099 mp - uzucapat de GG..
- să dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilelor sus menţionate cu titlu prestaţie tabulara;
- să dispună înscrierea în CF a sentinţei care se va pronunţa;
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata.
I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 1/06.01.2020 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de către pârâta D..
A fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâţilor B., D., S.C. C. şi în consecinţă:
S-a constatat că între pârâţii de ordin 1-2 şi pârâta de ordin 3 a intervenit contractul intitulat "Cesiune de drepturi litigioase", autentificat de BNP E. sub nr. x/27.04.2012 având ca obiect imobilele înscrise în:
1. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp, uzucapat de G.;
2. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 7.190 mp, uzucapat de H.;
3. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.700 mp - uzucapat de I.;
4. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x şi top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp - uzucapat de J.;
5. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.908 mp - uzucapat de K.;
6. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 5.755 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.877 mp - uzucapat de L.;
7. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 6.043 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 9.855 mp - uzucapat de M.;
8. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din:
"altele" în suprafaţă de 12.228 mp - uzucapat de N.;
9. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.093 mp - uzucapat de N.;
10. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 14.998 mp - uzucapat de N.;
11. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O.;
12. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O. şi P.;
13. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. xa compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. xb compus din: arabil în suprafaţă de 8.621 mp - uzucapat de Q.;
14. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
15. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
16. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.748 mp - uzucapat de S.;
17. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 8.237 mp - uzucapat de T.;
18. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.240 mp, nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 5.706 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.564 mp - uzucapat de U.;
19. CF. nr. x) Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 6.043 mp - uzucapat de V.;
20. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.697 mp - uzucapat de W.;
21. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.496 mp - uzucapat de W.;
22. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.341 mp - uzucapat de X.;
23. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.057 mp - uzucapat de Y.;
24. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp, nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.900 mp - uzucapat de Z.;
25. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.800 mp - uzucapat de AA.;
26. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 4.000 mp - uzucapat de BB.;
27. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.198 mp - uzucapat de CC.;
28. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.240 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 900 mp - uzucapat de DD.;
29. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 899 mp - uzucapat de DD.;
30. CF. nr. x Zlatna (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: fâneaţă în suprafaţă de 10.000 mp - uzucapat de L.;
31. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 833 mp - uzucapat de R.;
32. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x, compus din: arabil în suprafaţă de 14.099 mp - uzucapat de GG..
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al paratei de ordin 3 asupra imobilelor identificate la pct. II din acţiune cu titlu prestaţie tabulară.
S-a constatat că între reclamantă şi pârâta S.C. C. a intervenit convenţia intitulată "Promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare", autentificata de BNP FF. sub nr. x/23.08.2016, având ca obiect imobilele:
1. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp, uzucapat de G.;
2. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 7.190 mp, uzucapat de H.;
3. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.700 mp - uzucapat de I.;
4. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x şi top. x compus din: păşune în suprafaţă de 8.632 mp - uzucapat de J.;
5. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.908 mp - uzucapat de K.;
6. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 5.755 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.877 mp - uzucapat de L.;
7. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arător în suprafaţă de 6.043 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 9.855 mp - uzucapat de M.;
8. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din:
"altele" în suprafaţă de 12.228 mp - uzucapat de N.;
9. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.093 mp - uzucapat de N.;
10. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 14.998 mp - uzucapat de N.;
11. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O.;
12. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.500 mp - uzucapat de O. şi P.;
13. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. xa compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. xb compus din: arabil în suprafaţă de 8.621 mp - uzucapat de Q.;
14. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
15. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.960 mp - uzucapat de R.;
16. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.748 mp - uzucapat de S.;
17. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 8.237 mp - uzucapat de T.;
18. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 4.240 mp, nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 5.706 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.564 mp - uzucapat de U.;
19. CF. nr. x) Almasu Mare (nr. Cf vechi: x)- nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 6.043 mp - uzucapat de V.;
20. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 2.697 mp - uzucapat de W.;
21. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.496 mp - uzucapat de W.;
22. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 5.341 mp - uzucapat de X.;
23. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.057 mp - uzucapat de Y.;
24. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp, nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 1.079 mp şi nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.900 mp - uzucapat de Z.;
25. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 2.800 mp - uzucapat de AA.;
26. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 4.000 mp - uzucapat de BB.;
27. CF. nr. x Almasu Mare (nr. Cf vechi: x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 7.198 mp - uzucapat de CC.;
28. CF. nr. x F. - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 3.240 mp şi nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 900 mp - uzucapat de DD.;
29. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x F.) - nr. top. x compus din: păşune în suprafaţă de 899 mp - uzucapat de DD.;
30. CF. nr. x Zlatna (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: fâneaţă în suprafaţă de 10.000 mp - uzucapat de L.;
31. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x compus din: arabil în suprafaţă de 833 mp - uzucapat de R.;
32. CF. nr. x Almasu Mare (nr. CF vechi x) - nr. top. x, compus din: arabil în suprafaţă de 14.099 mp - uzucapat de GG..
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilelor identificate la pct. IV din acţiune cu titlu prestaţie tabulara, conform prezentei sentinţe după rămânerea definitivă.
A fost obligată pârâta D. la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8100 RON.
Împotriva acestei sentinţe, precum şi împotriva încheierii de şedinţă din 14.11.2018 pronunţate de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016 a formulat apel pârâta D., solicitând în principal, suspendarea judecăţii apelului până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Alba, iar pe fond, schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecinţa respingerii acţiunii ca inadmisibilă sau ca neîntemeiată.
I.3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă nr. 1848/2021 din 25 noiembrie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins excepţia lipsei de interes în formularea apelului şi excepţia puterii de lucru judecat, invocate de intimata S.C. A. S.R.L.
A respins excepţia inadmisibilităţii apelului formulat de pârâta D. împotriva încheierii de şedinţă din 14.11.2018 pronunţate de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016, excepţie invocată de pârâţii B. şi S.C. C.
A respins ca nefondat, apelul formulat de pârâta D. împotriva încheierii de şedinţă din 14.11.2018 pronunţate de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.
A admis ca fondat, apelul formulat de pârâta D. împotriva sentinţei civile nr. 1/06.01.2020 pronunţate de Tribunalul Alba, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.
A schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul că a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii B., D. şi S.C. C.
A înlăturat dispoziţia de obligare a pârâtei D. la plata cheltuielilor de judecată la fond în favoarea reclamantei.
A obligat intimata reclamantă la plata sumei de 22.100,6 RON în favoarea pârâtei D., reprezentând cheltuieli de judecată efectuate la fond şi în apel.
I.4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1848 din 25 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a declarat recurs reclamata S.C. A. S.R.L. la data de 26 martie 2022 (dovadă ştampilă plic dosar recurs).
Prin cererea de recurs, recurenta solicită în principal, admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Alba Iulia.
În subsidiar, solicită casarea deciziei atacate şi rejudecând, respingerea apelului urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes în formularea acestuia cu consecinţa menţinerii sentinţei instanţei de fond.
În terţiar, solicită casarea deciziei atacate şi rejudecând, admiterea în parte a apelului şi schimbarea în parte a sentinţei instanţei de fond, în sensul admiterii în parte a acţiunii, în ce priveşte petitul privind constatarea intervenţiei contractului de cesiune între foştii soţi Popa şi S.C. C. şi întabularea S.C. C. cu titlu de prestaţie tabulară - petitul 2-3.
Recurenta a invocat greşita dezlegare a excepţiei lipsei de interes şi a arătat că în fata instanţei de apel a invocat atât excepţia lipsei de interes în formularea apelului, cât şi excepţia puterii de lucru judecat (parţială). Acestea vizau trei paliere: primul palier derivat din limitele învestirii prin criticile de apel, al doilea palier derivat din puterea de lucru judecat şi din principiul omisso medio - inadmisibilitate criticare petit 4-5 câtă vreme nu a fost atacat petitul subsecvent 2-3 care a stat la baza valorificării şi admiterii petitului 4-5 a părţii din sentinţa instanţei de fond care nu a fost apelată, al treilea palier derivat din legitimarea procesual pasivă în fata instanţei de fond.
Arată că a invocat excepţia lipsei de interes în formularea apelului şi nu lipsa de interes în formularea acţiunii. Instanţa de apel a nesocotit aceste trei paliere, precum şi specificul excepţiei lipsei de interes în calea de atac a apelului.
Din cercetarea considerentelor instanţei de apel (pag. 15-17) rezultă că instanţa de apel a încălcat regulile în materie de soluţionare a cauzei. Împrejurarea că excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei nu poate fi înţeleasă în sensul că instanţa de fond poate inversa ordinea de soluţionare. Instanţa de judecată nu va putea respinge o excepţie pentru argumentul că este întemeiată acţiunea în fond, fără a nega, astfel, însăşi natura excepţiilor procesuale. Instanţa de apel a inversat în mod nepermis ordinea procedurală de soluţionare a cauzei, dând întâietate fondului cauzei în detrimentul excepţiilor.
În această manieră, instanţa de fond a contrazis însăşi definiţia excepţiilor procesuale de la art. 245 C. proc. civ.
Învederează că instanţa de apel, după ce a analizat în pag. 15-16 şi a admis apelul în fond, reţinând netemeinicia acţiunii în prestaţie tabulară întemeiate pe promisiunea de vânzare-cumpărare între S.C. C. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L., deci exclusiv petitul 4-5, menţionează:
"În consecinţă, Curtea reţine că sub acest aspect criticile apelantei-pârâte sunt întemeiate. În contextul menţionat, nu pot fi primite excepţiile invocate de intimaţi, care au invocat lipsa de interes în formularea apelului, respectiv puterea de lucru judecat".
Soluţia instanţei de apel în ce priveşte dezlegarea dată excepţiei lipsei de interes în formularea apelului este dată cu nesocotirea prevederilor legale. Din cercetarea considerentelor instanţei de apel (pag. 15-17) rezultă că instanţa de apel a încurcat normele legale aplicabile în apel, relativ la natura şi obiectul excepţiei. Instanţa de fond a raportat fondul excepţiei în mod greşit pentru a doua oară, de această dată prin analiza şi filtrul art. 35 şi urm. C. proc. civ. şi cu o motivare străină de obiectul excepţiei invocate.
Astfel, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că recurenta avea calitatea de reclamant şi deci că în analizarea excepţiei lipsei de interes a apelantului trebuia să se raporteze la acesta cu o dublă menţiune: la calitatea acestuia în apel, nu la calitatea din fond.
Instanţa de apel nu a motivat şi nu a analizat excepţia lipsei de interes aşa cum a fost invocată de către recurentă.
Mai apoi, în respingerea excepţiei lipsei de interes, instanţa de judecată a reţinut, ca şi argument principal, interesul pe care îl are apelanta în altă procedură judiciară. Practic, instanţa de apel a reţinut ca interes (folos practic) dorinţa apelantei de a obţine simulaţia contractului de cesiune drepturi litigioase. Respingerea deci a lipsei de interes în formularea apelului s-a datorat împrumutării interesului apelantei din altă cauză, sens în care evident că a raţionat pe două planuri procesuale, străine de cauza pendinte.
Este vădit contradictorie motivarea - considerentele instanţei de apel - cu atât mai mult cu cât prin încheierea de amânare a pronunţării din 28.10.2021 a apreciat că nu este întemeiată cererea de suspendare a prezentului apel până la soluţionarea acţiunii în simulaţie. Necontestarea contractului de cesiune drepturi litigioase prin acţiune separată nu este condiţie de admisibilitate a acţiunii în prestaţie tabulară întemeiată pe acest contract, aspect ignorat de către instanţa de apel. Contestarea contractului de cesiune drepturi litigioase prin acţiune separată nu este motiv de netemeinicie a acţiunii în prestaţie tabulară, aspect ignorat de către instanţa de apel.
Pe fond, recurenta-reclamantă învederează că în apel au fost respinse şi petitele 2-3 ale acţiunii, deşi nu a fost învestită cu aceste petite prin criticile din apel şi fără a motiva respingerea acestora. În ipoteza în care s-ar privi şi analiza în fond aceste petite, învederează instanţei de recurs că motivarea instanţei de apel le găseşte complet întemeiate. În acest sens, este vorba de o prestaţie tabulară în care singurul impediment pentru înscrierea în cartea funciară era, la momentul redactării acţiunii, lipsa documentaţiilor avizate de către OCPI. Or, aceste documentaţii topografice au fost avizate şi recepţionate de către OCPI în cursul procesului, rămânând practic ca instanţa de fond să se pronunţe pe prestaţia tabulară, ceea ce a şi făcut prin admiterea acesteia.
Instanţa de apel ar fi trebuit să considere ca întemeiată cel puţin în parte acţiunea, petitele 2-3, şi să dispună înscrierea în Cartea Funciară a S.C. C.. În mod greşit a reţinut instanţa de apel faptul că inadmisibilitatea acţiunii nu ar fi fost invocată pentru prima data în apel, deoarece prin întâmpinare a invocat art. 35 C. proc. civ.. Pe lângă împrejurarea că în faţa instanţei de fond prin întâmpinare a fost invocată doar prin indicarea art. 35 C. proc. civ. fără a avea motivarea cu care s-a prezentat în apel, reţinerea instanţei de apel, că ea a vizat condiţiile de temeinicie ale acţiunii în prestaţie tabulară/executare antecontract, denotă confuzia creată.
Un argument suplimentar şi care susţine teza conform căreia decizia instanţei de apel cuprinde motive contradictorii este acela că instanţa de apel nu a admis apelul în considerarea prevederilor procesual civile (mai exact a excepţiei procedurale a inadmisibilităţii în temeiul art. 35 C. proc. civ. care prevede subsidiaritatea acţiunii în constatare), ci a admis apelul în considerarea aşa zisei excepţii a inadmisibilităţii acţiunii în prestaţie tabulară - practic veritabilă apărare de fond calificată mereu de către jurisprudenţă ca având această natură (constând de fapt în apărarea pe fond a pârâtei-apelante privind neîndeplinirea condiţiilor de fond - din dreptul substanţial - ale acţiunii în prestaţie tabulară).
În aceste condiţii apare ca fiind evident că excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare (invocată în temeiul art. 35 C. proc. civ.) nu este nici identică şi nici nu echivalează cu excepţia inadmisibilităţii acţiunii în prestaţie tabulară (având ca temei prevederile art. 896 C. civ.), iar instanţa de apel nu era îndreptăţită a reţine invocarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în prestaţie tabulară (întemeiată pe prevederile art. 896 C. civ.) în condiţiile în care pârâta, prin întâmpinare, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare (excepţie întemeiată pe prevederile art. 35 C. proc. civ.), fiind evident că între cele două nu există echivalenţă.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
I.5. Apărările formulate în cauză
I.5.1. Întâmpinarea formulată de intimata D.
Prin întâmpinarea formulată, intimata D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi obligarea părţii adverse la cheltuieli de judecată.
În apărare, intimata apreciază că nu sunt incidente motivele de casare ale art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ. invocate de recurentă.
Cu toate că, aparent, motivele de recurs apar ca fiind structurate, criticile avansate sunt greu de încadrat în motive de casare cu aplicabilitate la cauza dedusă judecăţii. Spre exemplu, deşi se invocă pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează cazul în care instanţa a încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, fie una condiţionată, fie necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, recurenta nu indică în concret care neregularitate procedurală din faţa instanţei de apel atrage nulitatea absolută ori relativă. Sau de pildă, este neinteligibilă susţinerea recurentei că a formulat solicitări pe două planuri procesuale, câtă vreme s-a formulat o acţiune cu mai multe petite şi s-a indicat în mod expres temeiul de drept al acţiunii.
Recurenta invocă greşita soluţionare a excepţiei lipsei de interes pe care o tratează din mai multe puncte de vedere pe care le denumeşte "paliere" şi din care ar deriva nelegalitatea încadrabilă în pct. 5, pct. 6 ori pct. 8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Însă, nicio critică referitoare la soluţionarea excepţiei lipsei de interes nu poate fi încadrată în art. 488 pct. 8 C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), indicat ca temei de drept al recursului, întrucât ipotezele circumscrise acestui motiv se referă la situaţiile în care instanţa aplică un act normativ care nu este incident în pricina dedusă judecăţii, dă eficienţă unei norme generale în condiţiile existenţei unei norme speciale aplicabile, dă o interpretare greşită textului de lege aplicabil în cauză.
Intimata-pârâtă apreciază că sunt nefondate susţinerile referitoare la faptul că instanţa de apel "a încălcat regulile în materie de soluţionare a cauzei" şi a inversat "ordinea procedurală de soluţionare a cauzei, dând întâietate fondului cauzei în detrimentul excepţiilor", că A. S.R.L. a invocat excepţia lipsei de interes în formularea apelului şi nu lipsa de interes în formularea acţiunii ori întâmpinării ori că instanţa de apel a dat o motivare străină de obiectul excepţiei invocate.
La termenul de judecată din 28.10.2021, instanţa de apel a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei de interes, cât şi cea a puterii de lucru judecat şi le-a unit cu fondul. Prin hotărârea pronunţată, instanţa de apel a respins mai întâi excepţia lipsei de interes în formularea apelului şi excepţia puterii de lucru judecat, invocate de intimata A. S.R.L., soluţionând astfel, cu prioritate excepţia/excepţiile, apoi s-a pronunţat pe fondul apelului. Mai mult, a fost soluţionată excepţia lipsei de interes în formularea apelului şi nu excepţia lipsei de interes a acţiunii ori întâmpinării la fond.
Se mai susţine de către intimată că motivarea unei hotărâri judecătoreşti rezidă în conţinutul ei, în consistenţa analizei juridice şi pertinenţa argumentelor aduse de instanţă în susţinerea soluţiei pronunţate. Calitatea motivării hotărârii nu este determinată de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor şi de corectitudinea raţionamentului care a stat la baza pronunţării soluţiei.
În speţă, respingerea excepţiei lipsei de interes în formularea apelului este analizată la pag. 17 din hotărâre, cu o motivare care nu este străină de obiectul excepţiei invocate. Din contră, motivarea este explicită, enunţându-se temeiul juridic, contextul speţei, raţionamentul instanţei, fiind expuse argumentele instanţei de apel şi motivele care conduc instanţa spre respingerea excepţiei. În argumentare, instanţa de apel mai întâi defineşte interesul "prin interes se înţelege (...)", iar recurenta conchide că instanţa de apel a confundat calitatea părţilor în apel, ceea ce este total neavenit.
În concluzie, intimata apreciază că nu este aplicabil pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, susţine că aceleaşi concluzii se impun şi asupra soluţionării excepţiei puterii de lucru judecat, instanţa de apel arătând că apelanta D. a apelat întreaga hotărâre şi motivând respingerea puterii de lucru judecat prin raportare la contextul speţei, la regulatorul de competenţă pe care îl interpretează în mod legal, raţionamentul instanţei fiind consistent.
Nu este real că nu s-a apelat întreaga sentinţă. Deci nu este fondată critica ce rezultă din palierul omisso medio, cum că nu au fost atacate cu apel petitele "din amonte, anume nr. 2-3". Instanţa de apel nu a depăşit limitele învestirii, fiind învestită cu reformarea întregii sentinţe a instanţei de fond, astfel cum rezultă din apelul formulat de apelanta D..
Acţiunea reclamantei nu este formată din "mai multe acţiuni" cum susţine în recurs, cu atât mai mult cu cât încă de la fondul cauzei a arătat expres că formulează o acţiune în prestaţie tabulară întemeiată pe art. 894-896 C. civ.
Prin urmare, nu se pot reţine criticile referitoare la arogarea de către D. a calităţii de pârât pentru o parte din "acţiunile" care formează acţiunea în prestaţie tabulară. Instanţa de apel a apreciat în mod corect că "acţiunea formulată de reclamantă nu poate fi privită fragmentat, scopul declarat fiind de înscriere a dreptului de proprietate pretins de aceasta în cartea funciară"; instanţa de apel mai arată şi că interesul apelantei D. "este justificat de consecinţele pe care acţiunea reclamantei le-ar avea asupra dreptului de proprietate asupra imobilelor ce fac obiectul litigiului".
Mai susţine că nu este real că nu a invocat la fondul cauzei, prin întâmpinare, dispoziţiile art. 35 C. proc. civ. Analiza recurentei cu privire la ce reglementează dispoziţiile art. 35 C. proc. civ. nu are relevanţă faţă de motivele de casare expres prevăzute de lege.
În mod corect, instanţa de apel a reţinut că apelanta a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, arătând motivat că s-a menţionat în întâmpinare:
"cererile în constatare nu pot fi primite prin prisma art. 35 C. proc. civ., nefiind îndeplinite cerinţele pentru admiterea acţiunii cu finalitatea înscrierii reclamantei ca proprietară asupra terenurilor din antecontractul de vânzare-cumpărare" (pag. 17 din decizia de apel).
Chiar dacă la finalul motivelor de recurs A. S.R.L. indică în drept dispoziţiile art. 1669 C. civ., art. 1279 alin. (3) C. civ., art. 894-896 C. civ., în mod corect instanţa de apel a aplicat la speţa dedusă judecăţii dreptul material incident.
Încă de la fondul cauzei, reclamanta a arătat expres că îşi întemeiază acţiunea pe art. 894-896 C. civ., ca fiind o acţiune în prestaţie tabulară, explicând şi printr-un script separat că nu îşi întemeiază acţiunea pe art. 1279 C. civ.. Chiar în cuprinsul recursului, la pct. 81, se specifică "aşa cum am arătat în cuprinsul acţiunii, în speţă sunt incidente prevederile art. 896 cu trimitere la art. 894 C. civ..".
Instanţa de apel a făcut o legală interpretare a stării de fapt, aplicând corect principiul disponibilităţii şi dispoziţiile legale incidente faţă de ceea ce s-a solicitat prin acţiunea introductivă şi a concluzionat că reclamanta nu a solicitat şi valorificarea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, în sensul pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, arătând:
"contrar susţinerilor intimaţilor, Curtea reţine că acţiunea în prestaţie tabulară se întemeiază pe un act juridic translativ de proprietate", pe care reclamanta nu îl are, doar crede că îl are când afirmă în recurs că "prin contractul de cesiune de drepturi litigioase, terenurile uzucapate şi apoi valorificate prin hotărâre ce ţine loc de act autentic de către soţii Popa au fost transferate subscrisei prin promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, întabularea în CF fiind condiţionată evident de întabularea autorului nostru C. care nu se poate intabula nici măcar benevol dacă nu se avizează tot benevol de către foştii soţi Popa expertizele topografice".
În consecinţă, intimata apreciază că toate criticile aduse deciziei Curţii de Apel Alba Iulia sunt nefondate, chiar greu încadrabile în motivele de casare invocate. De asemenea, apreciază că nu a fost încălcată nicio regulă de procedură, s-au aplicat corect normele de drept material, iar hotărârea pronunţată este legală, fiind motivată consistent, cu o argumentare corectă, explicită, fiind expuse detaliat argumentele de fapt şi de drept în adoptarea soluţiei asupra excepţiilor invocate şi fondului apelului.
I.5.2. Întâmpinarea formulată de intimaţii S.C. C. şi B.
Prin întâmpinarea formulată, intimaţii S.C. C. şi B. au susţinut că dreptul real era valabil dobândit o dată ce consensul era realizat, iar obligaţia de a da, adică strămutarea sau constituirea dreptului real, nu mai depindea de îndeplinirea prestaţiilor tabulare.
Acţiunea în prestaţie tabulară devenea o acţiune în opozabilitatea dreptului real, deoarece acesta era valabil dobândit între părţi în momentul încheierii actului, indiferent şi independent de înscriere.
Întrucât obiectul acţiunii în prestaţie tabulară se referea, în reglementarea iniţială a Legii nr. 7/1996, doar la predarea înscrisului prin care s-a strămutat ori constituit dreptul real, iar nu la toate înscrisurile necesare pentru intabulare, art. 29 din respectiva lege a suferit o modificare după apariţia Legii nr. 247/2005, astfel că, în varianta republicată a legii, după renumerotare, art. 27 prevedea:
"(1) Cel care s-a obligat să strămute sau să constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator să îi predea toate înscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept".
Din textul de mai sus se desprinde concluzia că obiectul prestaţiei tabulare se referă la toate înscrisurile necesare în vederea întabulării dreptului real în cartea funciară. De asemenea, se observă că legiuitorul continuă să facă referire la manifestarea unui consimţământ la intabulare, care este distinct de cel dat pentru strămutarea sau constituirea dreptului. Dreptul real era dobândit în mod valabil în momentul acordului de voinţă, prin încheierea unui înscris sub semnătură privată sau autentic, după caz.
În Noul C. civ. acţiunea în prestaţie tabulară este reglementată de dispoziţiile art. 896 alin. (1) si constă în învestirea instanţei judecătoreşti cu dispunerea înscrierii în cartea funciară în cazurile în care cel obligat să transmită, să constituie ori să modifice în folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu îşi execută obligaţiile necesare pentru înscrierea în cartea funciară.
În reglementarea ei succesivă în actele normative, acţiunea în prestaţie tabulară are ca obiect invariabil predarea înscrisului sau înscrisurilor necesare pentru a fi posibilă înscrierea dreptului real în cartea funciară. În plus, potrivit Decretului-Lege nr. 115/1938, acţiunea în prestaţie tabulară permitea şi suplinirea consimţământului la intabulare. Din cuprinsul art. 896 C. civ. rezultă că acţiunea în prestaţie tabulară are un spectru mai larg de aplicare, întrucât prin această acţiune, cel care se obligă să strămute sau să constituie un drept real poate fi obligat la executarea tuturor obligaţiilor necesare înscrierii în cartea funciară.
Deosebirea de esenţă este aceea că actualul C. civ. nu mai prevede necesitatea exprimării unui consimţământ la intabulare distinct de consimţământul la înstrăinare. Acest consimţământ este însă unul implicit, integrat în consimţământul la înstrăinare, întrucât, asumându-şi obligaţia de a da, adică de a transmite sau constitui un drept real, înstrăinătorul cunoaşte faptul că, fără actul material al înscrierii în cartea funciară a dreptului dobânditorului, obligaţia de a transmite proprietatea nu poate fi desăvârşită. Acţiunea în prestaţie tabulară are un rol important în acest caz, pentru că ajută la executarea tuturor prestaţiilor tabulare care permit definitivarea executării obligaţiei de a da.
Obligaţia de a transmite sau constitui dreptul de proprietate sau un alt drept real poate fi descompusă în consimţământul la transferul sau constituirea dreptului real, care presupune implicit şi consimţământul la înscrierea în cartea funciară (altfel nu s-ar putea vorbi de un consimţământ valabil pentru transfer), obligaţia de a executa tot ce este necesar pentru înscriere, care va fi considerată ca executată prin predarea tuturor înscrisurilor necesare pentru înscrierea în cartea funciară (acesta va fi domeniul de incidenţă al acţiunii în prestaţie tabulară ordinară) şi actul material al înscrierii în cartea funciară (care va definitiva transferul).
Dintre aceste etape, pentru a se putea folosi de o acţiune în prestaţie tabulară, cel îndreptăţit la transfer trebuie să se bazeze pe un consimţământ valabil exprimat al transmiţatorului sau constituitorului dreptului. Acţiunea nu este obligatoriu a fi introdusă în toate cazurile împotriva antecesorului tabular, deoarece este posibil ca înscrierea în cartea funciară să presupună acte de dobândire succesive, care ar trebui mai întâi înscrise prin depunerea la biroul de carte funciară a tuturor înscrisurilor originale. Prin urmare, acţiunea trebuie introdusă împotriva transmiţătorului sau constituitorului dreptului, care va fi înscris în cartea funciară cel mai târziu o dată cu dreptul dobânditorului.
Se mai susţine că acţiunea reclamantei-recurente A. S.R.L. apare ca perfect admisibilă si întemeiată, atât timp cât societatea reclamantă a solicitat ca instanţa de judecată să constate existenţa consimţământului la înstrăinare, solicitând instanţei doar să dispună înscrierea în cartea funciară, în baza actelor predate de către pârâta-intimată C. sau efectuate chiar de către reclamantă (cu referire la efectuarea expertizei), ca atare fiind în mod cert, în prezenţa unei acţiuni de prestaţie tabulară, aspect de drept material încălcat de către instanţa de apel prin hotărârea atacată cu recurs.
I.6. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 25 ianuarie 2023, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1848 din 25 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă şi a fixat termen de judecată la data de 09 mai 2023, ora 9: 00, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
1. Sub un prim aspect, instanţa de recurs notează - contrar susţinerilor intimatei pârâte D. din întâmpinarea formulată - faptul că într-adevăr, în cauză este incident motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. conform căruia "(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", din perspectiva care va fi expusă.
Astfel, soluţionând excepţiile lipsei de interes şi a autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv invocate prin întâmpinarea formulată în faza procesuală a apelului de reclamantă în privinţa apelului declarat, instanţa de apel a încălcat într-adevăr dispoziţiile art. 248 C. proc. civ.
Potrivit acestui text procesual, "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc. (3) Dacă instanţa nu se poate pronunţa de îndată asupra excepţiei invocate, va amâna judecata şi va stabili un termen scurt în vederea soluţionării excepţiei. (4) Excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului".
Astfel, deşi este permisă legal unirea excepţiilor procesuale cu fondul cauzei (astfel cum a procedat curtea de apel la termenul de dezbateri din 28.10.2021), cu toate acestea textul legal nu permite într-o astfel de situaţie inversarea ordinii procesuale reglementate de primul alineat. Concluzia se impune întrucât scopul excepţiilor procesuale este chiar determinarea inutilităţii cercetării în fond a cauzei.
Or, în cadrul deciziei recurate, instanţa de apel a procedat la soluţionarea prioritară a fondului cauzei (prin prisma excepţiei inadmisibilităţii acţiunii) şi de-abia subsecvent, a excepţiilor procesuale invocate de reclamantă, intimată în apel:
"În consecinţă, Curtea reţine că, sub acest aspect, criticile apelantei pârâte sunt întemeiate.
În contextul menţionat, nu pot fi primite excepţiile invocate de intimaţi, care au invocat lipsa de interes în formularea apelului, respectiv puterea de lucru judecat".
Este adevărat că în continuare, după analiza fondului cauzei, instanţa de apel procedează şi la o analiză distinctă a excepţiilor invocate în apel de recurentă, însă este evident în acelaşi timp că instanţa a procedat nelegal la analiza cu întâietate a fondului cauzei şi ulterior, a rezolvat excepţiile prin prisma prioritară a argumentelor prealabile afectate fondului cauzei, inversând astfel, ordinea procesuală legală de rezolvare reglementată de art. 248 C. proc. civ., procedeu nelegal de natură a deturna excepţiile procesuale de la finalitatea lor legală (aceea de a determina tocmai inutilitatea analizei fondului cauzei) şi a vătăma astfel, recurenta reclamantă, prin reanaliza şi respingerea acţiunii (fie şi în temeiul unei excepţii de inadmisibilitate), devenind din această perspectivă incident motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., cu consecinţa admiterii recursului, casării hotărârii şi trimiterii cauzei spre rejudecare.
În egală măsură, împrejurarea că în cadrul dispozitivului deciziei, se regăsesc mai întâi soluţiile asupra excepţiilor şi apoi rezolvarea apelului, nu este de natură a infirma aprecierile anterioare, atât timp cât considerentele deciziei recurate ilustrează în mod inechivoc faptul că mai întâi a fost rezolvat fondul cauzei şi subsecvent excepţiile procesuale, inclusiv pe baza argumentelor afectate fondului cauzei.
2. Continuând analiza motivelor de recurs, instanţa de recurs apreciază, contrar criticilor recurentei reclamante, că instanţa de apel nu a confundat excepţia lipsei de interes a apelului formulată cu excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii sau în formularea întâmpinării din faza procesuală de fond şi nu a confundat nici părţile procesuale.
Concluzia se impune deoarece considerentele instanţei de apel referitoare la definiţia interesului au vizat ansamblul formelor procedurale ce intră în conţinutul acţiunii civile, ansamblu din care alături de cereri, excepţii, etc., fac parte şi căile de atac.
În egală măsură, se observă că argumentele curţii de apel în privinţa decelării interesului în formularea apelului, au vizat inclusiv analiza acţiunii promovate de reclamantă, fără însă ca acest aspect să fie de natură a produce confuzie asupra obiectului excepţiei lipsei de interes invocate, respectivele argumente putând justifica din punct de vedere logic şi legal soluţia dată asupra excepţiei vizând apelul, ele nefiind aşadar străine cauzei. Drept urmare, nu se poate reproşa instanţei de apel faptul că s-ar fi pronunţat asupra unei excepţii a lipsei de interes neinvocate de partea procesuală.
Instanţa de recurs constată că analiza logico - juridică a motivării concrete a curţii de apel asupra excepţiilor lipsei de interes în promovarea apelului şi a autorităţii de lucru judecat ilustrează faptul că instanţa de apel a evaluat aceste mijloace procedurale de apărare prin raportare la aspectele învederate de recurenta reclamantă (intimată în faza procesuală a apelului) în justificarea lor.
Corectitudinea însă, a soluţiei de respingere a excepţiilor procesuale invocate prin întâmpinarea din apel de către reclamantă, reprezintă un aspect diferit şi va fi tratată de către prezenta instanţă de recurs, în mod distinct, în continuarea prezentei decizii civile de recurs.
Drept urmare a ansamblului acestor argumente grupate, instanţa de recurs apreciază că nu este incident în cauză din această perspectivă motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. invocat.
3. Aşadar, se observă că în soluţionarea excepţiilor lipsei de interes a apelului şi a autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv, curtea de apel şi-a grefat raţionamentul juridic pe caracterul accesoriu al capătului de cerere nr. x (vizând promisiunea bilaterală de vânzare - cumpărare) faţă de capetele de cerere anterioare, înlăturând statuările din regulatorul de competenţă materială pronunţat în cauză.
De asemenea, instanţa de recurs notează că în soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, curtea de apel s-a grefat în mod expres, repetat, pe ipoteza lipsei solicitării adresate instanţei judiciare de către reclamantă de a pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare:
"Cum prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanta nu a solicitat şi valorificarea promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare, în sensul pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, în cadrul căreia să fie verificate aspectele legate de îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de lege pentru a opera transferul dreptului de proprietate, în mod corect a susţinut apelanta că acţiunea acesteia este inadmisibilă din perspectiva dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ.
Astfel, prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanta intimată nu solicită realizarea dreptului său, constând în valorificarea obligaţiei asumate de intimata C. prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor ce au făcut obiectul convenţiei, (...)".
Or, aceste premise ale raţionamentului juridic al instanţei de recurs sunt eronate.
Astfel cum în mod corect a invocat recurenta în motivele sale de recurs, prin regulatorul de competenţă nr. 115/2017 pronunţat în chiar litigiul prezent, Curtea de Apel Alba Iulia a statuat cu caracter definitiv următoarele:
"Potrivit art. 98 alin. (1) C. proc. civ., competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. Pentru determinarea competenţei materiale se impune a se stabili care este petitul principal al cererii de chemare în judecată.
Tribunalul a apreciat corect că petitul principal este cel referitor la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenurilor, celelalte capete de cerere având caracter accesoriu. (...) Acţiunea în prestaţie tabulară are ca scop obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să suplinească înscrisul de constituire sau de strămutare a dreptului real imobiliar şi să servească la întabularea acestuia. Demersul judiciar al reclamantei are ca scop principal pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare şi chiar dacă pentru atingerea acestui scop, se mai impun alte operaţiuni de carte funciară, aceasta nu schimbă caracterul de petit principal al acţiunii în prestaţie tabulară.
Capetele de acţiune menţionate la punctele I, II şi III folosesc doar scopului urmărit de reclamantă şi anume executarea contractului prin pronunţarea unei hotărâri în prestaţie tabulară care este petit principal (...).
Ceea ce se solicită în esenţă, este obligarea pârâţilor la executarea contractului depus la dosar Judecătoria Alba Iulia, denumit "Promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare (...)".
Aşadar, în cadrul regulatorului de competenţă, chestiunea competenţei materiale de soluţionare a cauzei a fost tranşată în raport de valoarea obiectului litigiului, astfel cum a reţinut instanţa de apel, însă pentru determinarea acestei valori, instanţa care a soluţionat conflictul de competenţă a arătat că este necesară decelarea capătului principal de cerere, operaţiune juridică pe care a realizat-o. Întrucât considerentele citate justifică şi explicitează dispozitivul regulatorului de competenţă, ele sunt purtătoare în cauză ale atributului autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv.
Astfel, prin regulatorul de competenţă definitiv menţionat, s-a stabilit în mod expres că prezenta acţiune este o acţiune în prestaţie tabulară al cărei capăt de cerere principal este reprezentat de petitul referitor la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenurilor, adică petitul 4 şi că celelalte capete de cerere au caracter accesoriu.
Or, instanţa de recurs prezentă constată că atât în cadrul evaluării excepţiei lipsei de interes în promovarea apelului, cât şi a excepţiei autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv, instanţa de apel s-a grefat în raţionamentul său juridic pe o altă relaţie juridică dintre capetele cererii de chemare în judecată decât cea stabilită în mod definitiv prin regulatorul de competenţă:
"Acţiunea formulată de reclamantă nu poate fi privită fragmentat, scopul declarat al acesteia fiind de înscriere a dreptului de proprietate pretins de aceasta în cartea funciară, petitul 4, prin constatarea intervenirii promisiunii bilaterale dintre C. şi A. S.R.L. fiind accesoriu petitului 3, care priveşte înscrierea în cf a intimatului C. în calitatea de proprietar al terenurilor, care la rândul său este accesoriu petitului 2 privind constatarea intervenirii cesiunii de drepturi litigioase între apelantă şi intimatul B., pe de o parte, şi intimata C., pe de altă parte", respectiv "Nici hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în regulatorul de competenţă nu poate constitui temei pentru reţinerea puterii de lucru judecat, chestiunea principală de stabilit fiind valoarea obiectului cererii, Curtea reţinând valoarea obiectului cererii astfel cum rezultă din promisiunea de vânzare cumpărare, cu consecinţa stabilirii competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului".
De asemenea, în soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, instanţa de apel s-a grefat pe inexistenţa unei solicitări a reclamantei recurente de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de înstrăinare, contrar statuărilor definitive ilustrate din regulatorul de competenţă care atestă că al patrulea capăt de cerere este reprezentat de această solicitare formulată în executarea promisiunii bilaterale şi este cel principal.
Procedând astfel, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 430 C. proc. civ. şi următoarele, criticile (incluzând şi citate din sentinţa civilă nr. 115/2017 a Curţii de Apel Alba Iulia) recurentei reclamante referitoare la greşita evaluare în cadrul deciziei recurate a regulatorului de competenţă fiind fondate, ele - eronat încadrate de recurentă în motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 5 sau pct. 8 C. proc. civ. - atrăgând în realitate, incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 488 pct. 7 C. proc. civ.:
"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) 7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat", corect calificat de instanţă în temeiul art. 489 C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, întrucât eşafodajul juridic al raţionamentului instanţei de apel de rezolvare a acestor trei excepţii procesuale, a fost unul eronat, ca urmare a încălcării autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv a regulatorului de competenţă, rezultă că în temeiul motivului de recurs menţionat, se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, impunându-se reevaluarea lor în condiţiile de legalitate enunţate.
Din această perspectivă, rezultă că devine prohibită din punct de vedere procesual analiza în această etapă procesuală a restului criticilor din recurs aferente inter alia: împrumutării în privinţa soluţionării excepţiei lipsei de interes, a interesului apelantei dintr-o altă procedură judiciară în curs, cu aspectele aferente de contradictorialitate a motivării instanţei de apel din acest unghi de vedere; invocatei încălcări de către instanţa de apel în soluţionarea excepţiei lipsei de interes în promovarea apelului, a principiilor tantum devolutum quantum apellatum şi tantum devolutum quantum iudicatum, a principiilor puterii de lucru judecat ca urmare a invocatei neatacări a soluţiei date de tribunal capetelor 2 - 3 ale cererii (aspect invocat de recurentă şi în privinţa fondului cauzei astfel cum a fost el soluţionat de instanţa de apel), respectiv a principiului non omisso medio; invocatei lipse a calităţii procesuale pasive a apelantei pârâte în privinţa petitelor 3, 4 şi 5 ale cererii de chemare în judecată, cu justificarea calităţii procesuale doar în privinţa capetelor nr. 1 şi 2 de cerere, aspect în legătură cu care s-a invocat că inclusiv apelanta pârâtă ar fi fost de acord, date fiind criticile sale concrete din apel legate de cheltuielile de judecată.
Concluzia impedimentului procedural de analiză la acest moment procesual a acestui ansamblu vast de critici se justifică prin faptul că evaluarea lor în soluţionarea excepţiilor invocate trebuie să pornească de la cadrul procesual astfel cum a fost el stabilit definitiv în cadrul regulatorului de competenţă, încălcat însă de instanţa de apel. Inclusiv evaluarea calităţii procesuale pasive concrete a apelantei pârâte în raport de diferitele capete de cerere de chemare în judecată trebuie să se grefeze - evident din punct de vedere juridic - inclusiv pe cadrul procesual concret configurat, decelat de către instanţa de judecată ce a pronunţat regulatorul de competenţă.
4. În privinţa grupului de critici vizând greşita evaluare de către instanţa de apel a unei alte excepţii de inadmisibilitate a acţiunii decât cea invocată de către pârâta intimată, instanţa de recurs reţine caracterul lor nefondat.
Astfel, potrivit art. 35 C. proc. civ. în raport de care intimata a invocat prin întâmpinarea din faza procesuală a fondului, excepţia inadmisibilităţii, "Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege".
Textul de lege reglementează inadmisibilitatea acţiunii în constatare în situaţia existenţei unei acţiuni în realizarea dreptului.
Lecturând decizia recurată, se observă că instanţa de apel a apreciat că este învestită cu o acţiune în prestaţie tabulară ale cărei capete de cerere nu ar fi în realizarea dreptului, întrucât nu s-ar fi solicitat prin intermediul lor şi valorificarea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, în sensul pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare şi întrucât în lipsa unui act translativ de proprietate, capătul de cerere de chemare în judecată privind întabularea nu ar putea fi privit ca o veritabilă cerere în realizarea dreptului.
Aşadar, pentru aceste argumente, curtea de apel a considerat că acţiunea în prestaţie tabulară obiect al procesului judiciar prezent nu reprezenta o acţiune în realizarea dreptului, motiv pentru care în temeiul art. 35 C. proc. civ. a respins acţiunea, apreciind-o a fi inadmisibilă.
Contrar criticilor recurentei reclamante, considerentele deciziei recurate enunţate ilustrează respectarea filonului juridic reglementat de art. 35 C. proc. civ., instanţa de apel netransformând excepţia inadmisibilităţii derivată din respectivul text procesual într-o altă excepţie de inadmisibilitate.
Împrejurarea că recurenta reclamantă apreciază (în mod dezvoltat) că regimul juridic al prezentei acţiuni în prestaţie tabulară este unul diferit de cel conturat de către curtea de apel nu echivalează juridic cu pronunţarea instanţei de apel asupra unei alte excepţii de inadmisibilitate decât cea invocată în faza procesuală a fondului prin indicarea bazei sale legale unice şi ca atare, suficiente pentru configurarea sa concretă în faza procesuală a fondului, ci cel mult, cu o eventuală dezlegare greşită a excepţiei de inadmisibilitate.
În egală măsură, nu se poate aşeza semnul egalităţii între premisa acţiunii în prestaţie tabulară a preexistenţei unui titlu de proprietate, premisă decelată de curtea de apel potrivit considerentelor deciziei recurate şi inexistenţa unui capăt de cerere în realizare al acţiunii pendinte în prestaţie tabulară, premisă a incidenţei excepţiei de inadmisibilitate configurate de art. 35 C. proc. civ., inexistenţă pe care curtea de apel a constatat-o (chiar dacă în mod greşit) în cadrul deciziei recurate.
Nici din această perspectivă, nu se poate aşadar, invoca în mod întemeiat faptul alegat că instanţa de apel ar fi transformat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare în excepţia inadmisibilităţii acţiunii în prestaţie tabulară ca urmare a neîndeplinirii unei cerinţe de fond de drept substanţial a acestei din urmă acţiuni.
De asemenea, contrar criticii recurentei reclamante, dispozitivul deciziei recurate ilustrează soluţia dată asupra excepţiei inadmisibilităţii invocate, acţiunea fiind respinsă în rejudecare de către instanţa de apel.
Drept urmare a tuturor acestor argumente grupate, nu se regăsesc în cadrul deciziei recurate, nici considerente străine sau contradictorii sub acest aspect, astfel cum eronat afirmă recurenta, nefiind aşadar incident nici din această perspectivă, motivul de recurs reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. invocat.
Instanţa de recurs constată însă, că în temeiul argumentelor prezentate la punctul 3 al prezentei decizii, se va proceda la reevaluarea în rejudecare a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, acţiune astfel cum a fost ea configurată prin regulatorul de competenţă, astfel încât criticile de fond ale recurentei relative greşitei soluţii date excepţiei inadmisibilităţii vor fi evaluate de către instanţa de apel în rejudecarea excepţiei, laolaltă cu susţinerile tuturor părţilor procesuale sub acest aspect.
În fine, raportat la ordinea procesuală de soluţionare impusă de art. 248 C. proc. civ. şi la considerentele anterioare din prezenta decizie, instanţa de recurs constată că criticile din recurs aferente fondului cauzei, precum ar fi de exemplu, cele aferente caracterului întemeiat al cel puţin capetelor de cerere nr. x şi 3, ca urmare a faptului că documentaţiile topografice ar fi fost avizate şi recepţionate de către OCPI în cursul procesului, nu pot fi analizate la acest moment procesual, analiza lor fiind subsecventă evaluării excepţiilor procesuale.
Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art. 497 C. proc. civ., Curtea va admite recursul formulat de recurenta - reclamantă împotriva deciziei civile pe care o va casa şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, urmând ca instanţa de judecată să procedeze la rejudecarea cauzei cu respectarea cadrului procesual configurat prin regulatorul de competenţă şi cu respectarea ordinii procesuale de rezolvare impuse de art. 248 C. proc. civ., urmând să evalueze susţinerile tuturor părţilor procesuale asupra aspectelor supuse rejudecării şi să aibă în vedere cele statuate prin prezenta decizie civilă de recurs.
Raportat la aceste considerente şi la soluţia concretă adoptată de instanţa de recurs, rezultă că excepţia de inadmisibilitate a solicitărilor formulate de recurentă în subsidiar admiterii recursului şi casării deciziei recurate, excepţie invocată de intimata pârâtă D. prin întâmpinarea formulată în recurs, rămâne fără obiect, ea neputând fi aşadar primită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1848 din 25 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.