ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIILE UNITE -
D E C I Z I A nr. XXIII Dosar nr. 11/2006
Şedinţa de la 18 septembrie 2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac cu privire la latura civilă a cauzei penale, în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, fiind prezenţi 81 judecători din totalul de 112 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a relevat că, în intervalul de timp ce s-a scurs de la data sesizării, problema de drept ce face obiectul recursului în interesul legii a fost dezlegată în urma modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006.
A învederat, însă, că titularul recursului în interesul legii nu poate retrage această cale extraordinară de atac deoarece prin prevederile Codului de procedură penală nu este reglementată o atare posibilitate.
SECŢIILE UNITE,
Deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
În practica instanţelor judecătoreşti s-a ivit diversitate de soluţii în legătură cu dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac cu privire la latura civilă a cauzei penale, în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enumerate în art. 17 din Codul de procedură penală.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că procurorul nu poate să atace, cu apel sau recurs, soluţia instanţei judecătoreşti cu privire la latura civilă a cauzei atunci când partea civilă nu exercită aceste căi de atac, excepţie făcând cazurile în care acţiunea civilă se porneşte şi se exercită din oficiu.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că procurorul poate exercita calea de atac a apelului şi, respectiv, a recursului cu privire la latura civilă a cauzei penale fără ca exercitarea de către el a uneia dintre aceste căi de atac să fie condiţionată de declararea lor concomitentă şi de către partea civilă.
Faţă de modificările aduse, prin dispoziţiile Legii nr. 356 din 21 iulie 2006, prevederilor Codului de procedură penală, care reglementează exercitarea căilor de atac în materia menţionată, se constată, însă, că examinarea unei atari chestiuni nu mai este posibilă.
În adevăr, prin actul normativ sus-arătat, dispoziţia art. 362 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, în care se menţionează că, între persoanele ce pot face apel, este şi „procurorul în ce priveşte latura penală şi latura civilă”, a fost completată, precizându-se că „apelul procurorului în ce priveşte latura civilă este inadmisibil în lipsa apelului formulat de partea civilă, cu excepţia cazurilor în care acţiunea civilă se exercită din oficiu”.
Or, în raport cu această limitare imperativă a cazurilor în care procurorul poate face apel în ce priveşte latura civilă, limitare ce se referă implicit, în conformitate cu prevederile art. 3852 din Codul de procedură penală, şi la calea de atac a recursului, se impune să se constate că recursul în interesul legii declarat de procurorul general a rămas fără obiect ca urmare a reglementării prin lege a situaţiei cu privire la care instanţele s-au pronunţat diferit.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 4142, cu referire la art. 38515 pct. 1 lit. a din Codul de procedură penală, se constată că recursul în interesul legii de faţă a rămas fără obiect, astfel că urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămas fără obiect, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dreptul procurorului de a exercita căile ordinare de atac în privinţa laturii civile a cauzei penale în cazurile când partea civilă nu face parte din categoriile enunţate în art. 17 din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 septembrie 2006.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
Prof. univ. dr. Nicolae Popa
PRIM MAGISTRAT ASISTENT,
Victoria Maftei