Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 5207/2012

Ședința publică din 7 decembrie 2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanței de fond

Prin cererea adresată Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.N.C. și M.C.A. au solicitat, în contradictoriu cu Jud. Iași, prin președintele C.J., C.J. Iași, Primarul Mun. Pașcani, C.L. al Mun. Pașcani, Primăria Pașcani, solicitând anularea actelor administrative efectuate în cauza de expropriere a imobilului proprietate personală din Pașcani, în speță Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î., precum și notificarea din 14 mai 2010 privind intenția de expropriere, ca fiind acte nelegale și netemeinice.

2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 30 din 2011 din 21 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în baza art. 246 C. proc. civ. s-a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâtul Jud. Iași, prin președintele C.J., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.J. Iași, Mun. Pașcani, C.L. al Mun. Pașscani și a fost respinsă acțiunea față de aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a fost respinsă acțiunea în contradictoriu cu Primarul Mun. Pașcani, Primăria Mun. Pașcani prin Primar și C.S.Î. ca nefondată.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta este fondată, pârâții C.J. Iași, Mun. Pașcani și C.L. al Mun. Pașcani nu au emis actele a căror anulare se solicită.

Pe fond, instanța a arătat că reclamanții sunt proprietari ai imobilului de 4.452 m.p. situat în Pașcani, din care suprafața de 1.200 m.p. a fost declarată de utilitate publică, acest fapt fiind comunicat acestora la 19 mai 2010 prin Notificarea din 14 mai 2010, fiind anexat procesul-verbal din 2009 privind consemnarea rezultatului cercetării prealabile și Hotărârea C.J. nr. 12/2010 prin care s-a declarat utilitate publică.

Împotriva notificării reclamanții au formulat întâmpinare ce a fost soluționată prin Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. în sensul respingerii acesteia.

Au fost invocate prevederile Legii nr. 33/1994 și Curtea a constatat că notificarea criticată de reclamanți s-a făcut fără nici un fel de propunere de expropriere și ofertă de despăgubiri și nu poate fi considerată o „notificare” în sensul art. 13 din Legea nr. 33/1994 ci este o simplă comunicare având caracter de corespondență administrativă și nu poate fi asimilat unui act administrativ.

Celălalt act administrativ criticat de reclamanți este Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. care cuprinde motivele pentru care a fost respinsă întâmpinarea, dar s-a apreciat că nu este necesar să se răspundă fiecărei susțineri a petentului, iar C.S.C. nu poate analiza aspecte ce au fost avute în vedere în faza cercetării prealabile anterioare emiterii actului prin care terenul a fost declarat de utilitate publică, ci verifică respectarea legalității procedurii de expropriere doar în ceea ce privește propunerea de expropriere.

Din interpretarea dispozițiilor art. 8 și 9 din Legea nr. 33/1994 instanța de fond a apreciat că prin întâmpinare nu se pot face obiecții decât la propunerile de expropriere și nu la procedurile premergătoare care pot fi contestate în instanță până la efectuarea propunerilor de expropriere, ceea ce reclamanții de altfel au și făcut.

S-a apreciat că acțiunea reclamantei nu se circumscrie ipotezei din norma legală cuprinsă în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, iar întâmpinarea formulată a fost soluționată în limitele competenței comisiei constituite în cadrul Primăriei Mun. Pașcani.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții M.N.C. și M.C.A. și au solicitat casarea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, anularea actelor administrative, respectiv Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. precum și notificarea din 14 mai 2010 ca fiind acte nelegale și netemeinice.

În motivele de recurs s-a criticat soluția instanței cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Mun. Pașcani, C.L. Pașcani și C.J. Iași și s-a considerat că acestea au și trebuie să aibă calitate pentru că beneficiar direct al acestei exproprieri este Mun. Pașcani, iar C.L. Pașcani și C.J. Iași au la rândul lor obligații și sunt emitente de acte în procesul de expropriere.

Cu privire la calificarea de către instanță a notificării trimise de Primăria Pașcani prin Primar ca o simplă încunoștințare, s-a criticat soluția instanței de fond deoarece chiar în cuprinsul acesteia s-a precizat că împotriva notificării se poate face întâmpinare în termen de 45 de zile, ceea ce denotă că este un act administrativ.

Lipsa elementelor prevăzute de lege, respectiv propunerile de expropriere și oferta de despăgubiri nu poate conduce la schimbarea caracterului actului, ci poate duce nulitatea lui pentru lipsa elementelor esențiale prevăzute de lege.

Referitor la respingerea apărărilor făcute raportat la hotărârea Comisiei de soluționare s-a apreciat că hotărârea este nelegală și netemeinică și nu au fost analizate apărările reclamanților.

În situația în care notificarea era o simplă înștiințare, așa cum susține instanța de fond, se poate considera că întâmpinarea trebuia respinsă de către Comisia pentru același argument dar hotărârea Comisiei nu a precizat nici un motiv de respingere și nici nu a fost motivată, deși instanța de fond a reținut contrariul.

Pe fondul cererii s-a solicitat să se constate că procedura de expropriere a fost făcută cu încălcarea flagrantă a Legii nr. 33/1994, respectiv art. 15, 17 și 19.

S-a invocat faptul că nu a fost respectat termenul de soluționare de 60 de zile, dar a fost criticat și modul în care comisia a analizat întâmpinarea și nu au putut formula noi propuneri pentru că nu au primit nicio propunere de despăgubiri.

Din analiza art. 4 din Legea nr. 33/1994 ar rezulta ca fiind obligatorie faza prealabilă de conciliere amiabilă, fază care, consideră recurenții, nu a fost luată în discuție și în nici un caz aplicându-se în mod direct și evident abuziv procedura de expropriere.

Din documentele depuse la dosar nu rezultă cu claritate identificarea efectivă a imobilului supus exproprierii, fiind doar trecute în mod generic suprafața și parcela, dar fără a fi identificată efectiv și locația acestei suprafețe supusă exproprierii și nu a fost trecut numele proprietarilor și oferta de despăgubire.

Pe fondul propunerii de expropriere, recurenții au apreciat că aceasta le încalcă în mod flagrant dreptul de proprietate, afectându-le în mod irevocabil prerogativele dreptului de proprietate atât pentru suprafața propusă spre expropriere cât și pentru restul proprietății și de aceea au atacat în justiție Hotărârea C.L. nr. 86/2000, precum și Hotărârea C.J. nr. 12/2010, ca fiind nelegale și netemeinice.

Intimata C.S.Î. Iași a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cauza a fost suspendată la 20 ianuarie 2012 în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar ulterior cauza a fost repusă pe rol și s-au depus la dosar copia Sentinței nr. 1264 din 31 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, și copia Sentinței nr. 1547/2011 pronunțată de aceeași instanță.

4. Soluția instanței de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unei cereri de anulare a Hotărârii nr. 20153/ 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. și a notificării din 14 mai 2010 privind intenția de expropriere.

Aceste acte au fost emise în procedura exproprierii în care a fost emisă Hotărârea C.J. nr. 12 din 25 februarie 2010 prin care a fost declarată de utilitate publică lucrare de interes local „Cale de acces la Cimitirul Mun. Pașcani” în vederea exproprierii terenului în suprafață de 1.200 m.p., situat în Mun. Pașcani, expropriator fiind Jud. Iași și Hotărârea C.L. Pașcani nr. 86/2000 privind aprobarea planului urbanistic de zonă, în vederea exproprierii pentru utilitate publică.

Prin notificarea din 14 mai 2010 emisă de Primăria Mun. Pașcani, act contestat în fața instanței de fond, recurenților li s-a adus la cunoștință că terenul proprietatea acestora, în suprafață de 818 m.p. intravilan și cel în suprafață de 392 m.p. extravilan a fost declarat de utilitate publică de interes local.

Nu pot fi reținute susținerile instanței de fond potrivit cărora aceasta ar reprezenta o simplă înștiințare.

Chiar dacă notificarea nu conține propunere de expropriere și nici oferta de despăgubiri, ea a produs efecte juridice și fiind formulată întâmpinare împotriva acesteia s-a emis Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 de către C.S.Î., act de asemenea, contestat în fața instanței de fond.

În cadrul motivelor de recurs s-au invocat mai multe aspecte ce vizează nelegalitatea celor două acte contestate din perspectiva încălcării Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, însă ele nu vor mai fi analizate în raport de soluțiile pronunțate de Tribunalul Iași în cauzele privind anularea actelor emise de C.J.Iași și C.L.Pașcani, în ceea ce privește exproprierea terenului proprietatea reclamanților.

Astfel, prin Sentința nr. 1547/CA/2011 pronunțată în Dosarul nr. 8724/99/2010 de către Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, irevocabilă prin nerecurare s-a dispus anularea Hotărârii C.L. nr. 68 din 21 decembrie 2000 emisă de C.L. Pașcani, hotărâre prin care a fost aprobat Planul urbanistic de zonă în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Prin Sentința nr. 1264 din 31 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 8723/99/2010 a fost anulată Hotărârea C.J. Iași nr. 12 din 25 ianuarie 2010, hotărâre prin care a fost declarat de utilitate publică lucrarea de interes local în vederea exproprierii terenului proprietatea recurenților-reclamanți. Sentința a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 2570 din 19 octombrie 2012 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

În Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în art. 5 și 11 sunt stabilite normele după care se declară utilitatea publică, iar în art. 12 și 13 din același act normativ sunt stabilite măsuri premergătoare exproprierii, ce pot fi contestate pe calea întâmpinărilor reglementată de art. 14.

În condițiile în care actul de declarare a utilității publice a fost anulat prin hotărâre judecătorească nu vor putea fi menținute actele emise ulterior declarării utilității publice, respectiv notificarea și hotărârea prin care a fost soluționată întâmpinarea la notificare.

De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentința atacată și anulată Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 și Hotărârea nr. 8954 din 14 mai 2010 emisă de Primăria Mun. Pașcani.

În baza art. 274 C. proc. civ., intimații vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată, cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ. „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”.

În cauză, în raport de munca îndeplinită de avocat, de complexitatea cauzei, se impune reducerea onorariului de avocat la 3.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții M.N.C. și M.C.A. împotriva Sentinței nr. 30/2011 din 21 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că admite acțiunea și anulează Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. și notificarea din 14 mai 2010 emisă de Primăria Mun. Pașcani.

Obligă intimații la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2012.