Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra recursului în casaţie de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1313 din data de 12 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia penală, în Dosarul nr. 3502/120/2014, conform art. 377 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este trimis în judecată inculpatul V.R.I., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., în concurs cu cea prevăzută de art. 48 raportat la art. 213 C. pen., în cea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., în concurs cu cea prevăzută de art. 48 raportat la art. 213 C. pen.

S-a respins cererea privind schimbarea de încadrare juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., în cea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

1. În baza art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul V.R.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

În baza art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 48 C. pen. şi art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul V.R.I. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la proxenetism.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea celor două pedepse aplicate inculpatului, urmând ca, în final, acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Conform art. 65 C. pen., pe perioada executării pedepsei i-au fost interzise inculpatului V.R.I. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului V.R.I.

În baza dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul V.R.I., a sumei de 30.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul V.R.I. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a fi rămas în sarcina statului.

2. În baza art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.L., deţinut în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului B.L., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpatul B.L. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul B.L. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În temeiul art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului B.L.

În temeiul art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B.L., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 24/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmbovita în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu era reţinut sau arestat în altă cauză.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul B.L., a sumei de 10.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, C.A.M.F.

Conform art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B.L. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a fi rămas în sarcina statului.

3. În temeiul art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul M.M., zis „M.", la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului M.M., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

d) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

e) să comunice schimbarea locului de muncă;

f) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., inculpatul M.M. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul M.M. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În baza art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului M.M.

În baza art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.M., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 25/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmboviţa în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul M.M., a sumei de 15.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, N.A.M.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul M.M. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii.

4. În baza art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul G.N., zis „F.", aflat în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului G.N., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpatul G.N. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul G.N. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În temeiul art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului G.N.

În temeiul art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului G.N., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 26/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmbovita în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu era reţinut sau arestat în altă cauză.

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul G.N., a sumei de 16.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, F.E.M.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul G.N. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii.

5. În temeiul art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata V.C., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatei V.C., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., inculpata a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

d) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

e) să comunice schimbarea locului de muncă;

f) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpata V.C. a fost obligată să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probatiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpata V.C. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probatiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În baza art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpata V.C., a sumei de 15.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

Conform art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligată inculpata V.C. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a fi rămas în sarcina statului.

6. În baza art. 48 alin. (1) raportat la art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C.V., zis „B.", la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului C.V., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., inculpatul C.V. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul C.V. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În temeiul art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul C.V., a sumei de 3.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

Conform art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul C.V. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a fi rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 397 C. proc. pen., s-a respins acţiunea civilă formulată de către reprezentanta Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Biroul Teritorial Dâmboviţa, în numele părţilor vătămate minore, B.E.F., C.A.M.F., N.A.M., şi F.E.M. ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin Rechizitoriul nr. 28/D/P/2014 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmboviţa, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor V.R.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 211 alin. (1) C. pen. şi de art. 48 alin. (1) rap. la art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.; B.L., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) C. pen.; M.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., G.N., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., toţi aflaţi în Penitenciarul Mărgineni.

Alături de aceştia au fost trimişi în judecată, în stare de libertate şi inculpaţii V.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., V.C., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., N.I.L., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 213 alin. (1) C. pen. şi C.V., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 211 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut, în actul de sesizare, că în perioada cuprinsă între vara anului 2013 - începutul lunii iulie 2014, inculpatul V.R.I. a recrutat-o pe minora B.E.F., zisă,, F." pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,, la stradă", în diferite locuri situate pe DN 72 - zona I.L. Caragiale - Mija, iar în perioada decembrie 2013 - începutul lunii iulie 2014, a asigurat supravegherea numitei V.G., care practica prostituţia,, la stradă" în beneficiul lui N.I.L. zis „M." sau,,L." transmiţând acestuia informaţii referitoare la numărul de clienţi ai acesteia sau la sumele de bani pe care le obţinea.

De asemenea, în perioada decembrie 2013 - începutul lunii iulie 2014, s-a reţinut că inculpatul B.L. a recrutat-o şi găzduit-o pe minora C.A.M.F., pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,,la stradă" la limita judeţelor Prahova şi Dâmboviţa.

La rândul său, în perioada situată între toamna anului 2013-începutul lunii iulie 2014, inculpatul M.M. a recrutat-o şi găzduit-o pe minora N.A.M., pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,,la stradă", în diferite zone de pe DN 72.

Totodată, în intervalul cuprins între vara anului 2013- începutul lunii iulie 2014, inculpatul G.N. a recrutat-o şi găzduit-o pe numita F.E.M., încă din perioada în care era minoră, exploatând-o prin practicarea prostituţiei,, la stradă", pe raza com. I.L. Caragiale.

De asemenea, inculpaţii V.M. şi V.C., în perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi începutul lunii iulie 2014 au adăpostit-o pe minora B.E.F., în locuinţa lor din com. Dărmăneşti, obţinând beneficii materiale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta; inculpatul N.I.L., în perioada decembrie 2013 - începutul lunii iulie 2014, a determinat-o pe numita V.G., persoană majoră şi a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceasta, obţinând astfel sume de bani; inculpatul C.V., în perioada vara anului 2013 - începutul lunii iulie 2014, l-a sprijinit în activitatea infracţională pe inculpatul V.R.I., împreună cu acesta asigurând supravegherea minorei B.E.F., în perioada în care acesta practica efectiv prostituţia „la stradă", colectând sumele obţinute de aceasta.

În cursul cercetării judecătoreşti, la primul termen de judecată acordat în acest scop, anume 28 noiembrie 2014, au fost audiate persoanele vătămate V.G., B.E. şi N.A. M., acestea din urmă, în prezenţa reprezentanţilor legali - B.M. şi N.A., care au precizat în depoziţiile date, că nu se constituie părţi civile şi nu au nici o pretenţie de la inculpaţi.

Procurorul de şedinţă, din oficiu, a exercitat acţiunea civilă pentru părţile vătămate minore, solicitând acordarea de daune morale în favoarea acestora, într-un cuantum apreciat de instanţă.

Instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 raportat la dispoziţiile art. 20 C. proc. pen., a luat act că procurorul înţelege să exercite acţiunea civilă împotriva inculpaţilor pentru prejudiciul produs prin comiterea faptelor care face obiectul acţiunii penale, părţilor vătămate minore.

Fiind audiaţi inculpaţii C.V., V.C., V.R.I., B.L., M.M. şi G.N., aceştia au precizat în declaraţiile consemnate în scris că recunosc faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi au fost de acord să se judece în procedura simplificată prevăzută de art. 374 alin. (4) C. proc. pen., în baza probelor administrate în etapa urmăririi penale.

Inculpatul N.I.L. a declarat că nu recunoaşte faptele pentru care a fost trimis în judecată şi că nu a determinat-o pe persoana vătămată V.G. să practice prostituţia, iar inculpatul V.M. a lipsit de la termen motive pentru care, pentru aceştia doi s-a disjuns cauza penală.

În conformitate cu prevederile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de fond, luând concluziile procurorului şi a celorlalte părţi, a încuviinţat cererea de judecare în procedură simplificată, neexistând impedimente la aceasta.

De asemenea, conform art. 386 raportat la art. 377 alin. (4) C. proc. pen., s-a pus în discuţie cererea parchetului, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de către inculpaţii V.R.I., respectiv C.V., din infracţiunile prev. de art. 211 alin. (1) în cele prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât, din probele de la dosar, respectiv interceptările redate şi în cuprinsul rechizitoriului, rezultă că inculpatul V.R.I. o lovea fără milă pe partea vătămată B.F., pentru a o constrânge pe aceasta să practice prostituţia, iar inculpatul C.V. s-a aflat de faţă într-una dintre împrejurările acestea, când partea vătămată a fost lovită cu piciorul în burtă.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, în privinţa celor şase inculpaţi care au solicitat să fie judecaţi în procedura simplificată, tribunalul a constatat următoarele:

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că în perioada cuprinsă între vara anului 2013 - începutul lunii iulie 2014, inculpatul V.R.I. a recrutat-o pe minora B.E.F., zisă ,,F." pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,,la stradă", în diferite locuri situate pe DN 72 - zona I.L. Caragiale - Mija, iar în perioada decembrie 2013 - începutul lunii iulie 2014, a asigurat supravegherea numitei V.G., care practica prostituţia,, la stradă" în beneficiul lui N.I.L. zis,,M." sau „L." transmiţând acestuia informaţii referitoare la numărul de clienţi ai acesteia sau la sumele de bani pe care le obţinea.

De asemenea, în perioada decembrie 2013- începutul lunii iulie 2014, s-a reţinut că inculpatul B.L. a recrutat-o şi găzduit-o pe minora C.A.M.F., pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,,la stradă" la limita judeţelor Prahova şi Dâmboviţa.

La rândul său, în perioada situată între toamna anului 2013 -începutul lunii iulie 2014, inculpatul M.M. a recrutat-o şi găzduit-o pe minora N.A.M., pe care a exploatat-o prin practicarea prostituţiei,,la stradă", în diferite zone de pe DN 72.

De asemenea, inculpata V.C., în perioada cuprinsă între vara anului 2013 şi începutul lunii iulie 2014, a adăpostit-o pe minora B.E.F., în locuinţa acesteia din com. Dărmăneşti, obţinând beneficii materiale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta; inculpatul C.V., în perioada vara anului 2013- începutul lunii iulie 2014, l-a sprijinit în activitatea infracţională pe inculpatul V.R.I., împreună cu acesta asigurând supravegherea minorei B.E.F., în perioada în care acesta practica efectiv prostituţia „la stradă", colectând sumele obţinute de aceasta.

Situaţia de fapt sus-menţionată s-a susţinut cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu; declaraţiile date în cursul urmăririi penale de către persoanele vătămate B.E.F., C.A.M.F., V.G., F.E.M. şi N.A. M., declaraţiile martorilor P.R., B.L.E., S.F., B.N., B.M., T.L., M.N., N.T., P.C.V., C.A., declaraţiile inculpaţilor V.M., V.C., C.V., N.I.L., V.R.I., B.L., M.M. şi G.N., procese-verbale de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunii amenzii întocmite de către autorităţile competente pentru persoanele vătămate, procese-verbale de redare a comunicaţiilor interceptate în baza autorizării legale a instanţei de judecată şi referatele de evaluare iniţială întocmite de A.N.I.T.P. pentru persoanele vătămate B.E.F., C.A.M.F., F.E.M. şi N.A.M.

Cu toate că, în cursul judecăţii, persoanele vătămate nu au mai recunoscut faptul că au fost recrutate, găzduite şi exploatate de către inculpaţi, susţinând că, din proprie iniţiativă, au practicat prostituţia la stradă, pe de o parte, aceste susţineri nu s-au coroborat cu restul probatoriului anterior menţionat iar, pe de altă parte, a fost infirmat chiar de poziţia procesuală a inculpaţilor, care au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în judecată, astfel cum au fost acestea descrise în rechizitoriu şi încadrate juridic.

În ceea ce priveşte solicitarea de schimbare de încadrare juridică pentru inculpatul C.V., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., în cea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a reţinut că aceasta a fost neîntemeiată şi a fost respinsă ca atare.

Astfel, dacă din interceptările efectuate în dosarul de urmărire penală a rezultat fără dubiu că inculpatul V.R.I. a exercitat violenţa fizică asupra părţii vătămate, B.F., şi a constrâns-o pe aceasta de mai multe ori să rămână „la stradă" să se prostitueze, deşi aceasta ar fi vrut să plece din locul respectiv, situaţia în privinţa inculpatului C.V. a fost diferită. Deşi aceasta a asistat la o scenă de lovire a părţii vătămate, B.F., de către inculpatul V.R.I., fapt ce a rezultat din afirmaţiile pe care le-a făcut partea vătămată înaintea instanţei, coroborate cu interceptările, acesta nu a intervenit în nici un fel pentru a o constrânge pe partea vătămată B.F. să se prostitueze, scenele de violenţă fiind strict între Vîlcu Ramon şi aceasta şi fiind cunoscute de toţi cei implicaţi în dosar.

Tribunalul a reţinut că faptele celor şase inculpaţi, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, au fost corect încadrate juridic, excepţie făcând doar V.R.I. pentru care, la solicitarea reprezentantei Parchetului, s-a dispus schimbarea de încadrare juridică la acest termen.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate celor şase inculpaţi, s-a ţinut cont pentru fiecare în parte, de circumstanţele reale -împrejurările şi modul de comitere, natura infracţiunii şi gravitatea rezultatelor produse, motivele săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit prin acestea - obţinerea de foloase necuvenite, prin exploatarea unor persoane minore, fără educaţie, provenite din familii dezmembrate sau neinteresate de soarta propriilor copile, de antecendentele penale ale fiecăruia dintre inculpaţi, astfel cum rezultă acestea din fişele de cazier judiciar aflate la dosarul de urmărire penală, de conduita în cursul procesului penal, de vârsta fiecăruia, de situaţia familială şi socială.

Referitor la inculpatul V.R.I., s-a constatat că acesta este singurul dintre cei şase inculpaţi care a mai suferit o condamnare penală, anume de 1 an închisoare, cu suspendare condiţionată, aplicată prin sentința penală nr. 540 din 13 mai 2011 a Judecătoriei Moreni, definitivă prin neapelare.

Întrucât, sentinţa a fost aplicată pentru o faptă săvârşită în minoritate, faţă de dispoziţiile art. 41 C. pen. actual, nu s-a putut reţine starea de recidivă. De asemenea, faţă de momentul epuizării infracţiunii continue de adăpostire a unui minor în scopul exploatării sexuale - luna iulie 2014, nu s-a putut reţine nici faptul săvârşirii infracţiunii de trafic de minori în interiorul termenului de încercare pentru prima condamnare, care a expirat în luna mai 2014.

Astfel, deşi au existat controverse în doctrină în ceea ce priveşte momentul consumării infracţiunii continue, opinia dominantă a fost aceea că acesta a fost identic cu momentul încetării activităţii infracţionale, fie că acest moment a fost unul ce intervine natural, fie forţat, ca în cazul de faţă şi că infracţiunea continuă are trei etape relevante: momentul consumării (când sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii), perioada de consumare şi momentul epuizării infracţiunii (când încetează, de regulă, elementul material al infracţiunii).

Pentru aceste considerente şi dată fiind violenţa de care a dat dovadă inculpatul în exploatarea părţii vătămate minore, B.F., precum şi perseverenţa pe calea infracţională a inculpatului, s-a considerat că se impune aplicarea unei pedepse care să fie executată efectiv, care a fost stabilită ţinând cont şi de faptul recunoaşterii, aplicând art. 396 alin. (1) C. proc. pen., şi reducând limitele speciale ale pedepsei cu o treime.

În privinţa celorlalţi inculpaţi, având în vedere vârsta acestora, faptul că au fost fără antecedente penale, că au recunoscut faptele, s-a acordat acestora şansa reintegrării în societate, prin aplicarea de pedepse cu suspendarea executării, sub supraveghere făcând, de asemenea, aplicarea art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen.

Pentru aceste motive, conform art. 377 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V.R.I., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., în concurs cu cea prevăzută de art. 48 raportat la art. 213 C. pen., în cea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., în concurs cu cea prevăzută de art. 48 raportat la art. 213 C. pen.

S-a respins cererea privind schimbarea de încadrare juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C.V., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., în cea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

1. În baza art. 211 alin. (1) şi (2) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul V.R.I., aflat în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 48 C. pen. şi art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul V.R.I., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la proxenetism.

Conform art. 65 C. pen., pe perioada executării pedepsei, s-a interzis inculpatului V.R.I. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului V.R.I.

În baza dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul V.R.I., a sumei de 30.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul V.R.I. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei reprezintă cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei este reprezentată de cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a rămâne în sarcina statului.

2. În baza art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.L., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului B.L., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii,

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., inculpatul B.L. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului B.L.

În temeiul art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B.L., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 24/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmboviţa în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul B.L., a sumei de 10.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, C.A.M.F.

3. În baza art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.M., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului M.M., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpatul M.M. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul M.M. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

Conform art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului M.M.

Conform art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.M., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 25/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmboviţa în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul M.M., a sumei de 15.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, Neacşu Ana - Măria.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul M.M. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii.

4. Conform art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.N., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului G.N., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpatul G.N. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul G.N. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În baza art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Conform dispoziţiilor art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 03 iulie 2014 până la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului G.N.

În baza art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului G.N., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 26/UP din 04 iulie 2014, emis de Tribunalul Dâmboviţa în Dosarul nr. 3114/120/2014, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Conform art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul G.N., a sumei de 16.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, F.E.M.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul G.N. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii.

5. În baza art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata V.C., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Conform art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatei V.C., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., inculpata a fost obligată să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpata V.C. a fost obligată să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., inculpata V.C. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

În temeiul art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata V.C., a sumei de 15.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

6. În temeiul art. 48 alin. (1) raportat la art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.V., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. actual, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului C.V., pentru un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat să respecte, pe durata termenului de supraveghere, următoarele obligaţii,

a) să se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2) lit. b) C. pen., inculpatul C.V. a fost obligat să frecventeze, pe durata termenului de supraveghere, un program reintegrare socială derulat de către serviciul de probatiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul C.V. a prestat o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, conform posibilităţilor concrete de executare existente la nivelul serviciului de probatiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

Conform art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.V., a sumei de 3.000 lei, obţinută din exploatarea sexuală a persoanei vătămate, B.E.F.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul C.V. să achite cheltuielile judiciare avansate de către Statul român, în cuantum de 3.100 lei, din care 3.000 lei a reprezentat cheltuielile stabilite prin rechizitoriu, iar suma de 100 lei a reprezentat cheltuielile din cursul judecăţii, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 400 lei, urmând a fi rămas în sarcina statului.

Conform art. 397 C. proc. pen., a fost respinsă acţiunea civilă formulată de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Biroul Teritorial Dâmboviţa, în numele părţilor vătămate minore, B.E.F., C.A.M.F., N.A.M. şi F.E.M., ca neîntemeiată.

Tribunalul a avut în vedere faptul că deşi părţile vătămate erau minore la data recrutării şi găzduirii lor de către inculpaţi, în scopul practicării prostituţiei de către acestea şi obţinerii, pe această cale, de bani, totuşi, acestea nu au fost forţate în vreun fel să se prostitueze, fapt ce a rezultat din întreg materialul probator administrat în dosarul de urmărire penală şi s-a coroborat şi cu declaraţiile date instanţei, în sensul că s-au prostituat de bună voie. Aceasta nu a înlăturat răspunderea penală a inculpaţilor, infracţiunile de trafic de minori, respectiv complicitate la proxenetism fiind dovedite, însă, din punct de vedere civil, s-a considerat că nu se impune "dezdăunarea" unor persoane care au realizat oricum sume de bani în activitatea lor, sume de bani pe care, într-adevăr, în mare parte le ofereau inculpaţilor pentru "protecţie şi găzduire". în plus, între părţile vătămate şi inculpaţi s-au stabilit relaţii de concubinaj, două dintre acestea susţinând că sunt însărcinate (între timp s-a şi născut un copil), motiv în plus pentru care s-a concluzionat că nu se impune acordarea de daune morale.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmboviţa şi inculpatul V.R.l.

Criticile parchetului au fost circumscrise următoarelor aspecte:

1). - S-a apreciat că în mod greşit Tribunalul Dâmboviţa nu a dat eficienţă disp. art. 83 C. pen. anterior, aşa cum impuneau disp. art. 15 din Legea nr. 187/2012 de aplicare a N.C.P., în ceea ce îl priveşte pe inculpatul V.R.l., respectiv revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare la care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 540 din 13 mai 2011 pronunţată de Judecătoria Moreni şi dispunerea ca aceasta să fie executată alături de pedeapsa stabilită prin sentinţa penală apelată.

2) - În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.V., s-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) C. pen., în cea prev. de art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

Astfel, nelegalitatea hotărârii rezidă din faptul că prima instanţă, deşi a reţinut că persoana vătămată B.E.F. a confirmat faptul că inculpatul a asistat la scena de lovire a sa de către inculpatul V.R.l., nu a reţinut circumstanţa legală agravantă, prevăzută de textul de lege incriminator.

Ca atare, instanţa de control judiciar a reformat sentinţa apelată şi sub acest aspect, în sensul condamnării inculpatului C.V. pentru complicitate la infracţiunea de trafic de minori în forma agravantă.

3). - O altă critică s-a referit la vădita netemeinicie a hotărârii, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B.L., M.M., G.N., V.C. şi C.V., în sensul că nu se impunea suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora în temeiul art. 91 C. pen., în condiţiile în care inculpaţii au săvârşit infracţiunea de trafic de minori, infracţiune gravă şi cu o rezonanţă socială ridicată.

S-a considerat că nu se justifică această modalitate de executare aplicată inculpaţilor, solicitând înlăturarea disp.art. 91 şi urm. C. pen., urmând ca pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor să fie executate în regim privativ de libertate.

4). - În fine, ultima critică invocată de către Parchet s-a referit la faptul că în mod greşit tribunalul a respins acţiunea civilă a procurorului, formulată în temeiul art. 19 alin. (3) C. proc. pen., rap. la art. 20 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., pe considerentul că părţile vătămate minore nu ar fi fost forţate în vreun fel să se prostitueze, instanţa argumentând motivarea pe faptul că în declaraţiile date în instanţă de către acestea, au precizat că „s-au prostituat de bună voie".

S-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei şi pe cale de consecinţă, înlăturarea motivelor de nelegalitate şi de netemeinicie, arătate mai înainte.

Apelantul inculpat V.R.I. a solicitat a se constata greşita schimbare a încadrării juridice a faptei dată de tribunal, nefiind incidenţă agravanta prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen.

A solicitat reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 457 din 6 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Dâmboviţa, împotriva sentinţei penale nr. 1313 din 12 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, pe care a desfiinţat-o în parte, în latură penală, şi în consecinţă:

1). - S-a reţinut la încadrarea juridică a infracţiunii prev.de art. 211 alin. (1) şi (2) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi disp.art. 35 alin. (1) C. pen., în ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.R.I, în prezent deţinut în Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa;

- în baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 C. pen. din anul 1969, s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 540 din 13 mai 2011 a Judecătoriei Moreni, judeţul Dâmboviţa şi s-a dispus executarea acesteia, alături de pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală atacată, urmând ca în final inculpatul V.R.I., să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

2). - Conform art. 386 alin. (1) C. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev.de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. La art. 211 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului C.V. în infracţiunea prev.de art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

3). - S-a dispus înlăturarea disp.art. 91, art. 92, art. 93 şi art. 96 C. pen., privind suspendarea executării pedepselor sub supraveghere de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., aplicate inculpaţilor B.L., M.M., G.N., V.C., şi C.V., urmând ca pedepsele să fie executate în regim privativ de libertate.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.R.I. şi s-a computat din pedeapsă, reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia, de la 03 iulie 2014 la zi.

A fost obligat inculpatul - apelant V.R.I. la 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

S-a dispus plata sumelor de câte 400 lei, onorarii pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor - intimaţi B.L., M.M., G.N., V.C., C.V. şi câte 150 lei, cu acelaşi titlu, către intimatele - părţi civile B.E.F., C.A.M.F., N.A. M. şi intimata - parte vătămată V.G., ce s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Cu privire la inculpatul C.V., Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că hotărârea primei instanţe este nelegală, deoarece în mod greşit Tribunalul Dâmboviţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) C. pen., în infracţiunea prev.de art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

Nelegalitatea hotărârii rezidă din faptul că tribunalul, deşi a reţinut că persoana vătămată B.E.F. a confirmat că inculpatul C.V. a asistat la scena de lovire a sa, de către V.R.I. „fapt ce rezultă din afirmaţiile pe care le-a făcut persoana vătămată înaintea instanţei, coroborate cu interceptările" în mod greşit a apreciat că acesta nu a intervenit în nici un fel pentru a o constrânge pe partea vătămată B.E.F., să se prostitueze, scenele de violenţă fiind strict între V.R.I. şi aceasta şi fiind cunoscute de toţi cei implicai în dosar".

Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a reţinut circumstanţa legală agravantă, prev.de art. 211 alin. (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

Într-adevăr, s-a impus a se reţine complicitatea morală pentru infracţiunea de trafic de minori în formă agravantă, întrucât efectele sale au purtat asupra psihicului inculpatului V.R.I. prin întărirea intenţiei de a săvârşi infracţiunea de trafic de minori, respectiv actele materiale de agresiune asupra victimei minore traficate B.E.F.

Aceasta, deoarece, activitatea de asistenţă a inculpatului, deşi nu a săvârşit acte materiale de agresiune asupra victimei, au fost totuşi de natură să întărească intenţia autorului de a o lovi pe victimă, acesta căpătând îndrăzneală pentru exercitarea violenţelor.

Şi cea de-a treia critică invocată de Parchet, referitoare la netemeinica hotărârii ce priveşte pe inculpaţii B.L., M.M., G.N., V.C. şi C.V., în sensul că prima instanţă a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, în temeiul art. 91 C. pen., a fost întemeiată.

Inculpaţii au fost condamnaţi la pedepsele de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de minori, care, aşa cum se ştie, a fost infracţiune gravă şi cu o rezonanţă socială ridicată.

De aceea, în considerentele hotărârii judecătoreşti, Tribunalul Dâmbovita trebuia să realizeze o analiză cumulativă a criteriilor de individualizare, precum şi coroborarea probelor care furnizează informaţiile necesare, dar şi indicarea temeiurilor ce fundamentează proporţionalitatea între scopul reeducării infractorului prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate şi aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie, realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate.

Aşadar, în opinia instanţei de control judiciar, instanţa de fond trebuia să asigure prin hotărârea pronunţată un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei şi scopurile acesteia care să aibă ca finalitate realizarea unei proporţionalităţi juste, corespunzătoare faptei comise şi vinovăţia inculpaţilor, reeducarea şi reinserţia socială a acestora, în restabilirea ordinii de drept, prin stabilirea unor pedepse de o manieră care să funcţioneze ca o forţă socială, pedagogică în societate.

Prima instanţă, prin dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestor inculpaţi, nu a dat o interpretare şi aplicare corespunzătoare a criteriilor generale de individualizare a pedepselor, prev.de art. 74 C. pen., motiv pentru care se impune înlăturarea disp. art. 91 şi urm. C. pen., urmând ca pedepsele aplicate să fie executate în regim de detenţie.

Drept consecinţă, s-a desfiinţat în parte, în latură penală, sentinţa atacată, în sensul că:

- s-a reţinut la încadrarea juridică a infracţiunii prev. de art. 211 alin. (1) şi (2) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi disp. art. 35 alin. (1) C. pen., în ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.R.I.;

- în baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 C. pen. din anul 1969, s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 540 din 13 mai 2011 a Judecătoriei Moreni, judeţul Dâmboviţa şi s-a dispus executarea acesteia, alături de pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală atacată;

- conform art. 386 alin. (1) C. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev.de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului C.V., în infracţiunea prev.de art. 48 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1) şi (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.;

- s-au înlăturat disp. art. 91, art. 92, art. 93 şi art. 96 C. pen., privind suspendarea executării pedepselor sub supraveghere de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., aplicate inculpaţilor B.L.; M.M.; G.N.; V.C. şi C.V., urmând ca pedepsele să fie executate în regim privativ de libertate.

Împotriva deciziei pronunţată de instanţa de apel, a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti.

În motivele scrise şi în susţinerea orală a fost invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., pedeapsa inculpatului C.V. fiind stabilită în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În concret se reţine că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.V. pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1) şi (2) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. este - fără reţinerea circumstanţelor atenuante este situată sub minimul special de 3 ani şi 4 luni, obţinut ca urmare a reducerii pedepsei conform art. 396 alin. (1)0 C. proc. pen.

Ca atare, s-a solicitat admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea deciziei instanţei de apel şi, în rejudecare, aplicarea unei pedepse în limite legale.

Examinând recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Dâmboviţa, cu privire la inculpatul C.V., Înalta Curte constată următoarele:

Natura juridică a recursului în casaţie este aceea a unei căi de anulare a hotărârilor judecătoreşti şi, ca atare, legiuitorul a prevăzut în mod expres că pot fi atacate cu recurs în casaţie numai deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Pentru aceste hotărâri definitive s-a prevăzut un număr de 5 cazuri în care se poate face recurs în casaţie care vizează esențialmente chestiuni de drept, patru dintre acestea sunt întemeiate pe încălcări ale legii penale - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal - şi un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale - încălcarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente.

Regula în materie, este instituită prin dispoziţiile art. 434 alin. (1) C. proc. pen., din analiza cărora rezultă că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:

1).deciziile pronunţate de curţile de apel în alte cazuri decât judecata în apel;

2). deciziile pronunţate de celelalte instanţe de judecată, indiferent de circumstanţele în care a fost pronunţată hotărârea.

În atare condiţii, prin interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) cu raportare la dispoziţiile art. 434 C. proc. pen., în ansamblul său, pot fi determinate categoriile de hotărâri judecătoreşti împotriva cărora nu poate fi declanşat recursul în casaţie, ca şi cale extraordinară de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 434 alin. (2) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:

a) hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire;

b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;

c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi a reabilitării;

d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării;

e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

f) soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii;

g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Din analiza dispoziţiilor legale enunţate anterior se observă că legiuitorul foloseşte sintagma de „hotărâri" care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. e) şi f unde este folosită sintagma de „soluţie".

În prima ipoteză, (art. 434 alin. (2) lit. e) se prevede că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie „soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate".

Legiuitorul a exclus posibilitatea atacării acestor hotărâri, cu recurs în casaţie, având în vedere principiul disponibilităţii persoanei vătămate în a se pronunţa cu privire la aptitudinea funcţională a acţiunii penale.

De asemenea din consideraţii de simplificare a mecanismelor procesuale, s-a considerat că exercitarea căii de atac extraordinare nu se impune.

În cea de-a doua ipoteză, (art. 434 alin. (2) lit. f) se prevede că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie „soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii".

Procedura de soluţionare a cauzei în ipoteza recunoaşterii învinuirii se caracterizează, prin operativitate, asigurată prin judecarea cauzei în procedura simplificată.

Prin sintagma „ soluţii pronunţate" se înţelege deciziile pronunţate de curţile de apel cu privire la apelurile declarate împotriva sentinţelor date de judecătorii şi tribunale ca urmare a recunoaşterii învinuirii.

Înalta Curte semnalează inconsecvenţa terminologică ce caracterizează dispoziţiile art. 434 alin. (2) C. proc. pen., neputându-se identifica motive plauzibile, de natură a justifica sintagma „soluţii" pentru două ipoteze şi aceea de „hotărâri" pentru celelalte cazuri. în ambele situaţii, curţile de apel pronunţă hotărâri judecătoreşti, această sintagmă fiind reţinută, de altfel şi în denumirea marginală a dispoziţiilor art. 434 C. proc. pen.

Din această perspectivă, de lege ferenda, se impune, pe de o parte, modificarea dispoziţiilor art. 434 alin. (2) C. proc. pen., în sensul utilizării unei terminologii unitare care să asigure caracterul unitar al legii, respectiv înlocuirea sintagmei de „soluţii" regăsită la lit. e) şi f cu aceea de „hotărâri".

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. f) C. proc. pen., s-ar impune a fi completate cu posibilitatea atacării cu recurs în casaţie şi a hotărârilor pronunțate în procedura recunoaşterii învinuirii atunci când s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Toate aceste aspecte însă nu pot fi remediate în prezentul recurs în casaţie care vizează o pedeapsă nelegală aplicată inculpatului C.V. de către instanţa de apel.

Astfel, din actele cauzei rezultă că inculpatul C.V. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 210 alin. (1) lit. a) cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., în condiţiile în care minimul special - dat fiind faptul că instanţa de apel nu a reţinut circumstanţe atenuante, iar acest beneficiu nu poate fi acordat în calea extraordinară de atac - este de 3 ani şi 4 luni închisoare.

Prin urmare chiar dacă se constată incidenţa cazului de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., decizia instanţei de apel nu poate fi reformată în raport de analiza normelor de procedură la care s-a făcut referire anterior.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 448 alin. (1) C. proc. pen., va respinge recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva Deciziei penale nr. 457 din 6 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 3502/120/2014, privind pe inculpatul C.V.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 260 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva Deciziei penale nr. 457 din 6 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 3502/120/2014, privind pe inculpatul C.V.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 260 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 4 decembrie 2015.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj