Ședințe de judecată: Iulie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Decizia nr. 70/2021 Dosar nr. 1956/1/2021

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2021

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1256 din 31/12/2021

Corina-Alina Corbu – preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici – preşedintele Secţiei I civile
Marian Budă – preşedintele Secţiei a II-a civile
Denisa Angelica Stănişor – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Mihaela Tăbârcă – judecător la Secţia I civilă
Andreia Liana Constanda – judecător la Secţia I civilă
Mari Ilie – judecător la Secţia I civilă
Denisa Livia Băldean – judecător la Secţia I civilă
Lavinia Curelea – judecător la Secţia I civilă
Csaba Bela Nasz – judecător la Secţia a II-a civilă
Valentina Vrabie – judecător la Secţia a II-a civilă
Cosmin Horia Mihăianu – judecător la Secţia a II-a civilă
Diana Manole – judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Dorin – judecător la Secţia a II-a civilă
Emil Adrian Hancaş – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Luiza Maria Păun – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Veronica Năstasie – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Cezar Hîncu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Claudia Marcela Canacheu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.956/1/2021 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 37 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare.

2.Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3.La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare.

4.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

    “Data acordării indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este data publicării deciziei C.C.R. nr. 702/2019 – 10.02.2020 sau data la care pensionarul trece la pensia pentru limită de vârstă, dacă această dată este anterioară datei de 10.02.2020, cu respectarea termenului de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în ceea ce priveşte acordarea diferenţelor de pensie rezultate ca urmare a aplicării indicelui de corecţie?”

5.Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei au fost depuse raportul întocmit, comunicat părţilor, şi punctul de vedere al pârâtei.

6.Preşedintele completului, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.

    ÎNALTA CURTE,

    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

7.Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 26 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.245/95/2020, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată.

8.Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 1.956/1/2021.

II. Normele de drept intern incidente

9.Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare:

    “Art. 107.- (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

    (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.” “Art. 170.- (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salariat mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.(…)

    (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.”

   III. Expunerea succintă a procesului

10.Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 7 iulie 2020, reclamanta A a contestat Decizia nr. xxxx din 4 iunie 2020 emisă de pârâta B (prin care i-a fost recalculată pensia, prin acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, începând cu 10 februarie 2020), solicitând obligarea pârâtei la achitarea diferenţelor de drepturi de pensie rezultate din recalculare cu începere din 23 aprilie 2015, data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, diferenţe actualizate cu rata inflaţiei, la care să se adauge dobânda legală penalizatoare; în subsidiar, a solicitat ca pârâta să fie obligată la emiterea unei noi decizii prin care să aplice indicele de corecţie în vigoare la 10 februarie 2020, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, a Deciziei nr. 702/2019 pronunţate de Curtea Constituţională.

11.Prin Sentinţa civilă nr. 719 din 30 octombrie 2020, Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis contestaţia, a anulat Decizia de pensie nr. xxxx din 4 iunie 2020, a obligat pârâta să emită reclamantei o nouă decizie de pensie prin care să aplice indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi să acorde reclamantei diferenţele de pensie rezultate în urma aplicării indicelui de corecţie şi pentru perioada 23 aprilie 2015-10 februarie 2020, suma respectivă urmând a fi actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va calcula dobânda legală începând cu data scadenţei până la data plăţii efective a debitului principal.

12.În motivare, a reţinut că data înscrierii iniţiale la pensie este cea a înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, respectiv 23 aprilie 2015, de când reclamanta beneficiază de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, fiindu-i aplicate pentru prima oară condiţiile de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare, prevăzute de respectiva lege. A mai apreciat că în mod greşit pârâta B a aplicat indicele de corecţie luând drept reper în acordarea acestuia data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 702/2019 a Curţii Constituţionale, care a indicat sensul constituţional în care trebuie interpretată sintagma “înscrierea iniţială la pensie”; de aceea, prima instanţă a considerat că reclamanta era îndreptăţită la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, începând cu data acordării drepturilor de pensie, 23 aprilie 2015, iar nu de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

13.Împotriva acestei sentinţe B a declarat apel, arătând că intimata a beneficiat de revizuirea drepturilor de pensie conform Deciziei nr. 702/2019 a Curţii Constituţionale, începând cu 10 februarie 2020, susţinând că de atunci s-ar fi stabilit că prevederile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale; a apreciat că o atare abordare dă eficienţă şi principiului neretroactivităţii. Totodată, a susţinut că în mod eronat prima instanţă a dispus acordarea diferenţelor de pensie peste termenul de prescripţie de trei ani, deoarece s-au încălcat prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.De asemenea, a criticat hotărârea şi cu privire la actualizarea diferenţelor de pensie cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, la care se va calcula dobânda legală până la acelaşi moment, susţinându-se că nu se poate reţine culpa pârâtei în raport cu aplicarea legii, deoarece decizia Curţii Constituţionale a căpătat valenţele unui izvor de drept începând cu 10 februarie 2020 şi nu a stabilit o culpă ce revine puterii administrative, ci doar a pronunţat o decizie în interpretarea prevederilor constituţionale, cu atât mai mult cu cât prin acordarea indicelui de corecţie petenta a beneficiat şi de majorarea cu rata medie anuală a inflaţiei. Or, prima instanţă a obligat instituţia apelantă să actualizeze încă o dată diferenţele de pensie cu rata inflaţiei, ceea ce reprezintă o aplicare greşită a prevederilor art. 1.530 din Codul civil, căci diferenţele de pensie acordate ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale nu pot reprezenta un prejudiciu în înţelesul acestui text de lege.

14.În cadrul soluţionării căii de atac s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

15.Instanţa de sesizare a constatat admisibilitatea sesizării, conform dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece:

a) soluţionarea litigiului depinde de rezolvarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări;

b) problema de drept care face obiectul sesizării este nouă, asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, instanţele pronunţându-se diferit cu privire la aceasta.

V. Punctul de vedere al completului de judecată

16.Instanţa de sesizare a apreciat că soluţia cu privire la problema de drept este cea potrivit căreia indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 se acordă la data trecerii pensionarului de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare, prevăzute de Legea nr. 263/2010, în acest fel asigurându-se respectarea interpretării pe care Curtea Constituţională a oferit-o sintagmei “înscriere iniţială la pensie”, dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 urmând însă a se aplica în ceea ce priveşte diferenţele de pensie rezultate ca urmare a aplicării indicelui de corecţie.

17.În sprijinul acestei opinii sunt dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţia României, potrivit cărora “cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”, decizia de interpretare pe care a realizat-o instanţa de contencios constituţional fiind aplicabilă tuturor situaţiilor ce se vor constitui, modifica sau stinge în raport cu dispoziţia legală a cărei interpretare s-a realizat şi făcând corp comun cu textul interpretat.

18.Nu există nicio raţiune pentru care, după interpretarea sintagmei “înscriere iniţială la pensie” ca fiind “stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010”, instanţele învestite cu cererile de recalculare a pensiilor de către beneficiarii drepturilor de pensie excluşi de la acordarea acestui indice de corecţie, ca urmare a efectului obligatoriu al interpretărilor anterioare ale acestei sintagme – realizate conform deciziilor nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi 29 din 14 mai 2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept -, să respingă cererile de recalculare pentru perioadele anterioare datei de 10 februarie 2020 când au îndeplinit condiţia legii, continuând să menţină astfel interpretarea statuată ca fiind neconstituţională.

VI. Punctul de vedere al părţilor

19.Reclamanta A a arătat că este de acord cu sesizarea instanţei supreme, având în vedere că în speţe similare aflate pe rolul Curţii de Apel Craiova s-au pronunţat soluţii diferite; or, aplicarea neunitară a legii este una dintre principalele cauze ale discreditării sistemului judiciar, generând discriminări nejustificate şi, evident, sentimente de injustiţie în rândul justiţiabililor.

20.Pârâta B a apreciat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 702/2009 a căpătat valenţele unui izvor de drept începând cu data publicării ei în Monitorul Oficial al României, anume 10 februarie 2020, faţă de art. 147 alin. (4) din Constituţia României, potrivit căruia “Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”. În consecinţă, până la data publicării în Monitorul Oficial al României, textul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se aplică în conţinutul său, aşa cum rezultă din modul expres de reglementare. Interpretarea că drepturile rezultate prin aplicarea indicelui de corecţie ar trebui acordate retroactiv ar conduce la încălcarea normei constituţionale care consacră puterea pentru viitor a deciziilor Curţii Constituţionale, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 9 din Codul civil, în aplicarea acestora şi cu respectarea principiului neretroactivităţii legii civile B emiţând decizia de recalculare a pensiei ce face obiectul dosarului instanţei de judecată. Totodată, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, “sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (11) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”. Or, în speţa dedusă judecăţii nu sunt incidente aceste prevederi. Drepturile de pensie au fost recalculate şi acordate ca urmare a unei interpretări date de Curtea Constituţională, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această recalculare echivalează cu situaţia în care printr-o modificare adusă legii pensiilor se acordă drepturi noi unei categorii de pensionari.

   VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

   21.Curţile de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Suceava şi Timişoara au înaintat jurisprudenţă relevantă şi au comunicat punctele de vedere ale judecătorilor; analiza acestora relevă următoarele două orientări:

a) Data de la care se impune acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este cea a deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, cu respectarea termenului de prescripţie de trei ani în ce priveşte acordarea diferenţelor de pensie rezultate, în acest sens fiind deciziile civile nr. 626/20.04.2021 şi nr. 1.009/15.06.2021, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, precum şi trei sentinţe, nedefinitive, ale tribunalelor Alba şi Hunedoara, Decizia nr. 445/23.06.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, deciziile civile nr. 807/16.02.2021, nr. 1.320/9.03.2021, nr. 2.833/19.05.2021, nr. 3.099/31.05.2021 şi nr. 3.683/23.06.2021 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, dar şi şapte sentinţe, nedefinitive, pronunţate de tribunalele Bucureşti, Călăraşi, Ialomiţa şi Ilfov, deciziile civile nr. 119/A/2.02.2021, nr. 220/A/22.02.2021, nr. 535/A/14.03.2021, nr. 569/A/20.04.2021 şi nr. 659/A/12.05.2021 ale Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, dar şi sentinţe, nedefinitive, ale tribunalelor Cluj şi Maramureş, deciziile civile nr. 72/AS/11.02.2020, nr. 453/AS/16.03.2021 şi nr. 1.153/AS/17.06.2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă, şapte sentinţe ale tribunalelor Constanţa şi Tulcea, Decizia nr. 449/8.06.2021 a Curţii de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, deciziile civile nr. 901/14.04.2021 şi nr. 1.330/2.06.2021 ale Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă, deciziile civile nr. 2.753/14.10.2020 şi nr. 3.048/28.10.2020 ale Curţii de Apel Piteşti – Secţia I civilă, dar şi patru sentinţe ale tribunalelor Vâlcea şi Argeş, deciziile civile nr. 89/9.02.2021, nr. 161/25.02.2021, nr. 708 şi 710, ambele pronunţate la 11.06.2021 de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Opinii teoretice în acelaşi sens au exprimat şi judecătorii tribunalelor Bucureşti, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Neamţ, Constanţa, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Arad şi Caraş-Severin.

b) Data acordării indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702/2019, în acest sens fiind Decizia civilă nr. 691/Ap./7.06.2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, deciziile civile nr. 354/22.04.2021 şi nr. 546/8.06.2021 ale Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sentinţele civile nr. 612/LM/2.10.2020 şi nr. 803/LM/2.11.2020 ale Tribunalului Bihor – Secţia I civilă, definitive prin neapelare, precum şi deciziile nr. 690/27.10.2020 şi nr. 83/3.02.2021 ale Curţii de Apel Suceava – Secţia I civilă.

   22.La nivelul instanţei de sesizare, Curtea de Apel Craiova, au fost pronunţate hotărâri în ambele sensuri, cu menţiunea că, în urma întâlnirii trimestriale de practică neunitară din 19 martie 2021, s-a stabilit că este corectă interpretarea privind acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 de la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702/2019, anume 10 februarie 2020.

   23.Curtea de Apel Târgu Mureş nu a identificat practică judiciară şi nici nu a comunicat punctele de vedere ale judecătorilor.

   24.Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.248/C/3.471/III-5/2021 din 9 august 2021, a arătat că, la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări.

   VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale

   25.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, a stabilit, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, că indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.

    Prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea iniţială la pensie conform prevederilor de mai sus.”

   26.Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma “înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

IX.Raportul asupra chestiunii de drept

   27.Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, data acordării indicelui de corecţie este cea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

   X.I. Asupra admisibilităţii

   28.Analiza condiţiilor de admisibilitate instituite în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite.

   29.În doctrină, dar şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, condiţiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează:

a) existenţa unei cauze în curs de judecată în ultimă instanţă;

b) cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

c) o chestiune de drept cu caracter de noutate;

d) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare;

e) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată.

   30.În examinarea primelor două condiţii de admisibilitate se constată că instanţa de trimitere (curtea de apel), învestită cu soluţionarea unui apel împotriva unei sentinţe date într-un conflict de asigurări sociale, va pronunţa o decizie definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4, cu aplicarea art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; prin urmare, aceste cerinţe de admisibilitate sunt întrunite.

   31.Condiţia referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită este şi ea îndeplinită.

   32.Dispoziţiile care au generat litigiile supuse examinării instanţelor naţionale au fost introduse în dreptul pozitiv prin art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (denumită în continuare Legea nr. 263/2010), iar stabilirea interpretării constituţionale s-a realizat printr-o decizie a instanţei de contencios constituţional, de dată relativ recentă, care poartă numărul 702, a fost pronunţată la 31 octombrie 2019 şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 10 februarie 2020.

   33.După cum în mod constant Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat în practica sa, relevantă în evaluarea cerinţei noutăţii este dezvoltarea unei jurisprudenţe în materie.

   34.Din această perspectivă au fost emise adrese către toate curţile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenţei la nivelul instanţelor judecătoreşti situate în circumscripţiile lor teritoriale şi au comunicat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că au identificat hotărâri judecătoreşti în materia care face obiectul sesizării de faţă; analiza acestora relevă că instanţele naţionale abordează diferit momentul de la care trebuie să fie acordat indicele de corecţie; în schimb, practica este unitară în ceea ce priveşte prescripţia dreptului dezbătut.

   35.Jurisprudenţa nu are un caracter consistent, iar consolidarea uneia dintre opinii poate determina apariţia în viitor a practicii neunitare.

   36.În ceea ce priveşte condiţia de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat, s-a luat act că, deşi textul art. 519 din Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres, spre deosebire de legislaţia procesual penală internă, modalitatea de statuare asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, cerinţa legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluţionată printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

   37.Este întrunită şi condiţia de admisibilitate care impune ca soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, o astfel de legătură putând fi identificată în mod facil, de vreme ce consecinţele pe care le implică rezolvarea sunt apte să influenţeze dezlegarea pe fond a cauzei.

   38.De aceea, cerinţele de admisibilitate a mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenţei neunitare, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, sunt îndeplinite în ceea ce priveşte dezlegarea momentului de la care trebuie acordat indicele de corecţie.

   39.Ele nu sunt însă întrunite în ceea ce priveşte prescrierea dreptului dezbătut, aşa încât un răspuns la această chestiune nu este util nici instanţei de trimitere, nici celorlalte instanţe naţionale.

   X.2.Asupra fondului

   40.În dosarul aflat pe rolul instanţei de trimitere, în cadrul căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată, reclamanta a beneficiat de pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000, dar a îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.

   41.Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, “la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă”, iar dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi ale art. 95 alin. (1) din aceeaşi lege prevăd că determinarea cuantumului pensiei se realizează prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, punctajul mediu anual realizat de asigurat determinându-se prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

   42.Prevederile art. 170 alin. (1) ale Legii nr. 263/2010 au instituit un indice de corecţie care urmează să fie aplicat la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a legii în discuţie, stabilind şi modalitatea în care acest indice se determină.

   43.Chiar dacă expunerea de motive la Legea nr. 263/2010 nu reflectă motivele care au justificat această soluţie legislativă, ele sunt clarificate în expunerea de motive la Legea nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reţinut că: “Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecţie pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011.Indicele de corecţie este determinat în raport cu anumiţi indicatori ce urmează a fi comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Conform legislaţiei anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislaţiei în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 de ani pentru femei şi între 30-32 de ani pentru bărbaţi. Conform legislaţiei în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar, cu precizarea că stagiul complet de cotizare, conform legislaţiei în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei şi între 32-35 de ani pentru bărbaţi. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic şi, pe cale de consecinţă, un cuantum al pensiei mai mic.”

   44.Aşadar, instituirea, prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, a indicelui de corecţie reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative asupra cuantumului pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le-au produs, în raport cu cele stabilite de Legea nr. 19/2000.

   45.Intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la 1 ianuarie 2013, iar prin acte normative distincte s-au stabilit periodic diferite valori ale indicelui de corecţie.

   46.Pornind de la prezumţia de constituţionalitate a acestui text, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, interpretându-l după cum urmează:

   47.În paragrafele 62, 63 şi 68 ale considerentelor Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: “Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut următoarele: “Din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor de lege menţionate rezultă că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiţionarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la naşterea unui alt drept iniţial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta. […] în situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti.”

   48.Iar în paragraful 71 din Decizia nr. 29 din 14 mai 2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că “nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate”.

   49.Apreciind că efectul interpretării oferite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile evocate mai sus este acela că, în măsura în care au obţinut o pensie de invaliditate în baza legislaţiei anterioare Legii nr. 263/2010, nu mai pot beneficia de acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din acest din urmă act normativ cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile Legii nr. 263/2010, mai multe persoane aflate într-o asemenea situaţie au invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010.

   50.Prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituţională, notând că aspectele criticate privesc sintagma “la înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma “înscrierea iniţială ta pensie” din art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează în sensul că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

   51.Această din urmă decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020.

   52.Ca efect al publicării deciziei instanţei de contencios constituţional, instanţele au aplicat indicele de corecţie, însă au abordat diferit problematica datei de la care acesta urmează să fie acordat.

   53.De aceea, chestiunea de drept supusă dezlegării impune stabilirea acestui moment, prin evaluarea efectelor deciziei Curţii Constituţionale şi stabilirea întinderii lor în timp.

   54.Prealabil, trebuie subliniat faptul că în fundamentarea interpretării oferite instanţa constituţională a reţinut că autorii excepţiei obţinuseră o pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, fiind supuşi condiţiilor de stagiu complet de cotizare prevăzute de această lege, şi deci că nu au beneficiat de aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, întrucât înscrierea lor iniţială la pensie s-a făcut potrivit legislaţiei anterioare, care nu reglementa un astfel de beneficiu.

   55.Astfel, Curtea Constituţională a constatat că se creează o diferenţă de tratament juridic între persoanele care au obţinut iniţial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 în raport cu persoanele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, din perspectiva condiţiilor de calcul al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situaţii, în condiţiile Legii nr. 263/2010.Notând că, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, evocând şi reperele instituite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în problematica discriminării, Curtea Constituţională a analizat dacă a existat un scop legitim pentru instituirea unui tratament juridic distinct şi dacă se poate constata un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

   56.Reiterând că reglementarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privitoare la aplicarea unui indice de corecţie s-a realizat ca o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul acestei legi în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000, care au beneficiat de condiţii mai favorabile, existând, prin urmare, o justificare obiectivă a faptului că acest indice de corecţie nu se aplică şi persoanelor aflate în ultima ipoteză, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte situaţia persoanelor care au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, raţiunile mai sus amintite nu îşi păstrează valabilitatea, întrucât, în primul rând, acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariţia unor elemente obiective, aleatorii, care au produs efecte negative asupra capacităţii de muncă a persoanei în cauză şi care nu sunt supuse voinţei ori alegerii asiguratului, iar, în al doilea rând, la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât şi pentru cele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Aşa fiind, persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit legislaţiei anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât a apreciat că excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv şi raţional.

   57.În considerarea argumentelor expuse, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie interpretativă, prin care a constatat că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei “la înscrierea iniţială la pensie”, cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010, creează un tratament juridic diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind contrar prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

   58.Prin urmare, a apreciat că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă.

   59.Aşadar, Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a arătat înţelesul constituţional al sintagmei “la înscrierea iniţială la pensie”, cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

   60.În consecinţă, textul urmează să fie aplicat de instanţele de judecată numai în acest sens, întrucât, potrivit art. 518 şi art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă, deciziile de unificare a jurisprudenţei îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei interpretate.

   61.Pentru identitate de raţiune, şi în cazul în care, printr-o decizie interpretativă, Curtea Constituţională, fără a constata neconstituţionalitatea unui text legal, îi stabileşte sensul care corespunde Legii fundamentale, o decizie de unificare a practicii care a interpretat în sens opus acelaşi text (chiar dacă în considerarea altor argumente decât cele avute în vedere de instanţa de contencios constituţional) nu mai poate produce niciun efect.

   62.Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

   63.Prin urmare, de la 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, instanţele de judecată urmau să aplice dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 numai în înţelesul lor constituţional.

   64.Această dată marchează doar momentul de la care instanţele erau obligate să procedeze altfel.

   65.Ea nu reprezintă însă reperul temporal în funcţie de care, în cazuri similare celui aflat pe rolul instanţei de trimitere, instanţele urmau să aplice indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, deoarece producerea efectelor deciziilor Curţii Constituţionale pentru viitor nu este legată, în mod automat, de data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   66.Se cuvine subliniat că decizia de interpretare a unei norme legale face corp comun cu textul interpretat, în al cărui conţinut este integrată.

   67.De aceea, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită pune în realitate problema producerii în timp a efectelor Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, cu alte cuvinte, a câmpului ei de aplicare.

   68.Este util de notat că instanţa constituţională nu a indicat, în cuprinsul deciziei sale, modalitatea în care aceasta va fi aplicată.

   69.În aceste condiţii, instanţele învestite au stabilit întinderea efectelor deciziei interpretative, iar examenul jurisprudenţial a evidenţiat posibilitatea apariţiei unei practici neunitare consistente, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie revenindu-i, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţia României, rolul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

   70.Pentru a nu aduce atingere principiului constituţional al neretroactivităţii, în ceea ce priveşte modalitatea în care se repercutează, în timp, efectele deciziilor Curţii Constituţionale, Legea fundamentală prevede că ele se produc numai ex nunc.

   71.Dacă situaţiile trecute (facta praeterita) scapă, ca regulă, de sub puterea efectelor unor asemenea decizii, situaţiile viitoare (facta futura) în mod neîndoielnic se vor afla sub incidenţa lor.

   72.Însă, dacă s-ar aplica numai raporturilor juridice care urmează a se naşte, adică unora ipotetice, decizia pronunţată asupra unei excepţii de neconstituţionalitate ar fi doar un instrument abstract, pierzându-şi caracterul esenţialmente concret şi util.

   73.De aceea, şi situaţiile în curs de desfăşurare (facta pendentia) cad sub influenţa efectelor unor astfel de decizii, întrucât în cazul celor din urmă dreptul nu a fost validat, în mod definitiv, până la momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale.

   74.De altfel, în afara dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României, instanţele care au apreciat că ziua de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, constituia şi momentul de la care urmau să aplice indicele de corecţie nu au prezentat niciun alt argument pentru care, anterior publicării, au păstrat interpretarea neconstituţională a normei.

   75.Prin urmare, dacă prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 s-a instituit dreptul la aplicarea indicelui de corecţie, cererea de revizuire a pensiei în raport cu acesta, formulată de pensionarii ale căror pensii de invaliditate au devenit pensii pentru limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare conform Legii nr. 263/2010, nu le poate fi refuzată prin menţinerea până la 10 februarie 2020 a unei interpretări statuate deja ca fiind una neconstituţională, ipoteza contrară conducând practic la aplicarea textului într-o formă afectată de viciul de neconstituţionalitate.

    Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
D E C I D E:

 

    Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.245/95/2020 şi, în consecinţă, stabileşte că:

    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, data acordării indicelui de corecţie este cea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96.

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2021.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CORINA-ALINA CORBU

 

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad