Prin cererea înregistrată la data de 7 martie 2012 pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, apelanta-pârâtă SC T.S. SA, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC T.S. I. SRL, a solicitat, în temeiul art. 280 C. proc. civ., suspendarea executării vremelnice a titlului executoriu - Sentința civilă nr. 5283 din 28 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 5038/118/2010, până la soluționarea cererii de apel.
Curtea de Apel Constanța a constatat că în sarcina apelantei-pârâte a fost stabilită o cauțiune în cuantum de 8.000 RON în vederea soluționării cererii de suspendare, obligație pe care apelanta nu a îndeplinit-o.
Or, în raport de prevederile art. 280 alin. (4) C. proc. civ., consemnarea cauțiunii reprezintă o condiție obligatorie pentru admiterea cererii de suspendare a executării, lipsa acesteia făcând inutilă cercetarea pe fond a cererii.
Astfel, prin Încheierea nr. 69 din 9 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite a Sentinței civile nr. 5283 din 28 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 5038/118/2010, ca nefondată.
În termen legal, împotriva acestei încheieri, pârâta SC T.S. SA a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii recurate, în sensul admiterii cererii de suspendare a executării vremelnice a titlului executoriu - Sentința civilă nr. 5283 din 28 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 5038/118/2010, până la soluționarea cererii de apel.
În motivarea recursului, pârâta a susținut, în esență, că instanța în mod incorect a respins cererea de suspendare a executării, reținând că nu a fost îndeplinită obligația depunerii cauțiunii prevăzută de art. 280 alin. (4) C. proc. civ.
În drept, au fost invocate prevederile art. 3041 C. proc. civ.
La data de 24 octombrie 2012 recurenta-pârâtă a învederat instanței că, prin încheierea din data de 22 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în Dosarul nr. 40249/3/2012, s-a dispus intrarea în insolvență a societății și numirea administratorului judiciar R. SPRL.
Intimata-reclamantă SC T.S. I. SRL prin lichidator judiciar Delfinul IPURL a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat.
Cum problema timbrajului este prioritară oricărei excepții, cereri sau motive de casare, Înalta Curte, conform art. 137 din Codul de procedură civilă raportat la 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată, și la dispozițiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Recurenta-pârâtă SC T.S. SA București prin administrator judiciar provizoriu R. SPRL a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 30 ianuarie 2013, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 RON și 0,15 RON timbru judiciar, dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.
Potrivit dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 30 ianuarie 2013, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea recursului declarat de pârâta SC T.S. SA BUCUREȘTI prin administrator judiciar provizoriu R. SPRL, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta SC T.S. SA București prin administrator judiciar provizoriu R. SPRL împotriva Încheierii nr. 69 din 9 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2013.
Procesat de GGC - DG