Mesajul doamnei judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adresat colectivului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi întregului corp judecătoresc de la toate instanţele din ţară cu ocazia sfintelor sărbători ale naşterii Domnului şi începutului noului an
Mesajul doamnei judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
adresat colectivului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi întregului corp judecătoresc de la toate instanţele din ţară cu ocazia sfintelor sărbători ale naşterii Domnului şi începutului noului an
Mesajul conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adresat colectivului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi întregului corp judecătoresc de la toate instanţele din ţară cu ocazia sfintelor sărbători ale naşterii Domnului şi începutului noului an
Dragi colegi,
Sfârşitul unui an calendaristic ne oferă, în mod tradiţional, prilejul analizei retrospective a activităţii întreprinse, a realizărilor dar şi a insucceselor înregistrate în anul ce se încheie, redeschizând în acelaşi timp orizontul noilor începuturi, ale speranţei şi reînsufleţirii aduse de perspectiva unui nou an, pe care cu toţii, de fiecare dată, ni-l dorim mai bun, mai bogat şi, poate, mai liniştit.
De aceea, la sfârşitul acestui an - an istoric pentru instituţia pe care o conduc, 2012 fiind anul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a împlinit 150 de ani de existenţă – am ales să împărtăşesc cu dumneavoastră, dragi colegi, câteva gânduri, într-o scurtă analiză a trecutului şi o scurtă privire asupra viitorului.
Anul 2012 a fost un an greu şi extrem de important pentru Justiţia din România şi, implicit, pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anul 2012 a fost primul an de existenţă a noului Cod civil - cu provocările inerente pentru instanţele judecătoreşti din întreaga ţară - în care numărul de cauze a continuat să crească, în care numărul redus de personal a trebuit să fie în continuare suplinit prin munca, dedicarea şi dăruirea extraordinară a celor aflaţi în activitate (doar la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de exemplu, din totalul de 121 de posturi de judecător, incluzând funcţiile de conducere, sunt, acum, la sfârşitul anului, vacante un număr de 26 de posturi).
Cu toate acestea, anul 2012 a fost un an în care, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar sunt convinsă că şi la nivelul tuturor celorlalte instanţe judecătoreşti, au fost intensificate eforturile pentru îmbunătăţirea nivelului calitativ al actului de justiţie, pentru îndeplinirea condiţionalităţilor impuse României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru asigurarea unei practici unitare şi previzibile, pentru creşterea încrederii cetăţeanului în Justiţie ca serviciu public.
Avem, însă, în faţă un an cel puţin la fel de greu.
Anul 2013 este, fără îndoială, anul noului Cod de procedură civilă, moment ce va marca aşezarea pe noi fundamente legale a procesului civil şi va definitiva amplul proces de modernizare a laturii civile a dreptului intern, început la 1 octombrie 2011.
Din perspectiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acest moment este unul extrem de important, fiind unul de natură să remodeleze în profunzime arhitectura atribuţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin modificarea competenţelor acesteia şi, mai ales, prin introducerea unor instituţii şi mecanisme procedurale cu caracter de totală noutate pentru Dreptul procesual civil românesc, cum ar fi procedura de filtrare a recursurilor sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Mai ales acest ultim mecanism – al sesizării Înaltei Curţi în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile - apreciez că va avea o importanţă cu totul aparte.
Desigur, importanţa lui rezultă în primul rând din scopul urmărit de legiuitor în adoptarea sa, respectiv punerea la îndemâna judecătorilor a unui instrument suplimentar de unificare a practicii judiciare, dar, daţi-mi voie să cred că acest mecanism va prezenta importanţă inclusiv din perspectiva procedurii prin care acesta va deveni viabil, respectiv a „dialogului juridic” instituit pe această cale de către legiuitor între instanţele din ţară, pe de o parte, şi Înalta Curte, pe de altă parte, în ceea ce priveşte interpretarea cu valoare de principiu a diferitelor dispoziţii legale.
De aceea, succesul acestui instrument procedural, tradus în efectul său benefic asupra actului de justiţie, va depinde de felul profesionist în care acest „dialog” va fi purtat, respectiv, de profesionalismul cu care, pe de o parte, instanţele vor şti să apeleze la acest instrument juridic (ce se va reflecta mai ales în felul în care judecătorii cauzei vor alege să utilizeze procedura sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile doar în mod justificat, astfel încât activitatea instanţei supreme să nu fie supra-aglomerată cu întrebări asupra unor chestiuni de drept ce nu necesită neapărat intervenţia Înaltei Curţi pentru interpretare), dar, în egală măsură, el va depinde de profesionalismul cu care şi judecătorii supremi vor şti să utilizeze acest instrument, astfel încât, prin pertinenţa şi puterea de convingere a raţionamentului juridic în interpretarea legilor, prestigiul şi rolul Înaltei Curţi ca instanţă de casaţie să fie sporit.
2013 este, de asemenea, anul în care ne vom pregăti pentru intrarea în vigoare a celorlalte două legiuiri de importanţă majoră pentru sistemul de drept românesc, ce vor definitiva reforma acestui sistem în ceea ce priveşte latura sa penală, respectiv noile coduri Penal şi de Procedură Penală.
Este anul în care eforturile pentru atingerea obiectivelor fixate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, lupta pentru asigurarea unui sistem de justiţie independent şi incoruptibil, pentru asigurarea domniei legii în societatea românească vor continua.
Este, totodată, un an în care ne vom confrunta în continuare cu o serie de probleme despre care aminteam şi la începutul scurtei mele intervenţii: creşterea numărului de cauze, numărul încă redus de judecători, spaţiile insuficiente şi, uneori, inadecvate desfăşurării activităţii de judecată, modificările de structură ale cadrului legislativ intern – şi care, toate, sunt de natură să sporească îndatoririle şi eforturile completelor de judecată, ca şi grija şi răspunderea judecătorilor pentru corectitudinea fiecărei decizii.
Dragi colegi,
În faţa atâtor provocări trebuie să rămânem, însă, mereu conştienţi că societatea românească resimte astăzi nevoia acută a unei Justiţii adevărate, independente şi mai ales eficiente.
Restabilirea încrederii românilor în Lege şi în Justiţie trebuie să constituie pentru fiecare dintre noi mai mult decât un deziderat, trebuie să constituie o datorie cu atât mai mult cu cât, dincolo de eforturile legislative, restabilirea acestei încrederi depinde, în primul rând, de competenţa, corectitudinea şi prestigiul magistraţilor.
Am, însă, totala convingere că veţi găsi resursele morale şi profesionale pentru îndeplinirea nobilei misiuni cu care aţi fost investiţi, şi mijloace pentru ca, în calitate de judecători, membri ai corpului magistraţilor, să faceţi ca legea să domnească la nivelul fiecărui complet de judecată, de la fiecare instanţă în care vă desfăşuraţi activitatea.
Nu o să închei înainte de a mă folosi şi de această ocazie pentru a vă mulţumi pentru eforturile de realizare onestă şi competentă a actului de justiţie, de a vă încuraja în proiectele de accelerare a reformei în Justiţie, de a vă asigura, atât în nume personal, cât şi ca preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de întregul meu sprijin, în tot ceea ce veţi întreprinde şi în anul ce urmează în lupta de redobândire a încrederii cetăţenilor în Justiţie.
Vă doresc ca tot ce veţi zidi în acest sens în anul în care ne stă în faţă, dar şi în anii următori, să reziste în timp şi să contribuie, în final, la asigurarea respectului necondiţionat faţă de lege a cât mai multora dintre cetăţenii români, respect fără de care nu vom putea niciodată vorbi de o adevărată dreptate socială, prosperitate economică sau stat de drept.
În final, vreau să vă urez tuturor o Sărbătoare a Naşterii Domnului plină de pace, lumină şi fericire şi un An Nou îmbelşugat şi luminos, cu multă sănătate, împliniri şi bucurii în case şi în suflete, dumneavoastră şi tuturor celor dragi !
La mulţi ani !
19 decembrie 2012