ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

referitor la participarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  la Ziua Justiţiei

 

La data de 6 iulie 2014, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu a participat la celebrarea Zilei Justiţiei alături de înalte personalităţi ale sistemul judiciar.  

La prestigiosul eveniment au participat susţinând alocuţiuni: domnul  judecător dr. Adrian Bordea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei, domnul Tiberiu-Mihail Niţu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe, domnul Cătălin Boboc, preşedintele Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, domnul Liviu Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, doamna judecător Camelia Toader, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, doamna profesor universitar dr. Verginia Verdinaş, consilier de conturi, Curtea de Conturi a României, domnul profesor universitar dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice, domnul Victor Ciorbea, Avocatul Poporului şi domnul judecător Dumitru Visternicean, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova.

Au mai participat membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în România, preşedinţi și vicepreședinți ai curţilor de apel, domnul procuror Bogdan Licu, prim adjunctul procurorului general al României, domnul procuror Marius Constantin Iacob, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, doamna judecător dr. Octavia Spineanu Matei, directorul Institutului Naţional al Magistraturii și doamna judecător Ana Maria Garofil, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, judecători şi procurori.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, în alocuţiunea sa, a adresat felicitări întregului corp de profesionişti ai dreptului din România, subliniind eforturile depuse de judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar şi conex de la toate instanţele şi parchetele din ţară, în condiţiile intrării în vigoare a noilor coduri, a unei legislaţii în profundă transformare şi schimbare, subliniind necesitatea permanentei pregătiri profesionale specifice fiecărei profesii juridice şi, nu în ultimul rând, asigurarea unui înalt nivel de moralitate şi integritate a membrilor  fiecărui corp profesional juridic în parte.

 

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

Alocuţiunea preşedintelui Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie

 

Stimate domnule preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Stimate domnule ministru,
Stimate domnule procuror general,
Excelențele voastre domnilor ambasadori,
Stimaţi invitați,
Dragi colegi,
Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a-mi începe scurtul mesaj de azi, vreau ca, atât în numele conducerii instanței supreme, a judecătorilor, magistraților asistenți și a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi în nume propriu, să adresez felicitări întregului corp de profesionişti ai dreptului din această ţară, indiferent de specializarea juridică pe care o au, să le mulţumesc pentru responsabilitatea şi dăruirea cu care fiecare în parte, la locul său de muncă, acţionează pentru respectarea drepturilor semenilor lor, pentru preîntâmpinarea abuzurilor şi nedreptăţilor de orice fel, pentru apărarea ordinii şi a binelui social, pentru asigurarea, într-un cuvânt, a domniei legii în societatea românească.

Şi ce omagiu mai mare putem să-i aducem Justiţiei de ziua ei decât să vorbim cu deschidere şi responsabilitate despre profesiile ce o slujesc! Căci, ziua Justiţiei este, de fapt, ziua tuturor celor implicaţi în realizarea actului de dreptate, fie ei judecători, procurori, avocaţi, profesori universitari, doctrinari, cercetători științifici, notari, consilieri juridici, executori judecătoreşti și, desigur, o gamă largă de alte profesii juridice.

Pentru că, indiferent de pe ce poziţie o face - aceea a avocatului sau consilierului juridic care îşi sfătuieşte clientul în acord cu dispoziţiile legii, cea a notarului care asigură întocmirea actului juridic în acord cu legea pentru a-i oferi acestuia forţa juridică stabilită de lege, cea a procurorului care investighează dacă s-a produs sau nu vreo încălcare a legii sau cea a judecătorului care are puterea de a hotărî aplicarea acesteia – un jurist adevărat luptă cu toată priceperea şi dăruirea pentru a face ca legea să fie respectată.

Acesta este, de altfel, şi marele numitor comun al tuturor celor care purtăm numele generic de „jurişti”: respectul şi iubirea faţă de lege, faţă de ordine, adevăr şi dreptate.

Iar, dincolo de specificul activităţii desfăşurate, suntem datori să înţelegem faptul că fiecare dintre noi suntem implicaţi, până la urmă, în funcţionarea unui mecanism extrem de fin, mecanismul justiţiei, în care bunul mers al activităţii unei componente reprezintă condiţia sine qua non a bunei funcţionări a tuturor celorlalte componente şi în care, prin urmare, deficienţa unui singur element alterează în mod direct şi imediat rezultatul final al muncii tuturor, indiferent de cât de serioase, oneste sau de mari au fost eforturile depuse de ceilalţi participanţi la înfăptuirea actului de justiţie.

Ca atare, este esenţial să înţelegem faptul că nu putem reuşi să asigurăm o bună funcționare a sistermului de justiție din România decât acționând împreună. Rolurile procesuale diferite pe care fiecare le avem în cadrul acestui sistem nu trebuie să ne facă să uităm faptul că interesul nostru este şi trebuie să rămână unul comun: realizarea unei justiţii eficiente, în acord cu cele mai înalte standarde democratice europene. Plecând tocmai de la această înţelegere asupra interdependenţei activităţilor noastre şi asupra existenţei unui scop comun unic al muncii fiecăruia dintre noi, am hotărât ca azi să vă vorbesc nu atât despre provocările specifice profesiei juridice pe care o reprezint aici, cea de judecător, ci să mă opresc, mai degrabă, asupra a trei dintre provocările pe care le putem regăsi în cazul oricăreia dintre specializările muncii juridice actuale (şi pe care avem datoria de a le transforma în priorităţi şi mai apoi în realizări comune): - intrarea în vigoare a noilor coduri; - necesitatea asigurării unei bune pregătiri profesionale în interiorul fiecărei profesii; - asigurarea unui nivel înalt de moralitate al membrilor fiecărui corp profesional juridic în parte.

În ceea ce priveşte prima dintre cele trei provocări mai sus amintite: intrarea în vigoare a noilor coduri: În reforma structurală şi de profunzime în care este implicat întregul sistem legislativ naţional prin înlocuirea celor patru coduri de drept material şi procedural, în materie civilă şi penală, cu altele noi, suntem, vrând, nevrând, cu toţii şi deopotrivă implicaţi. Ne aflăm cu toţii în faţa unui câmp, a unui ogor juridic în multe privinţe nedesţelenit, presărat cu instituţii şi concepte noi, cu care niciunul dintre noi nu a mai avut de a face în trecut, despre care nu am învăţat, şi despre care nu găsim păreri clar sau uniform exprimate nici în doctrina, nici în practica judiciară anterioară. Este un câmp juridic pe care trebuie să îl muncim împreună, găsind cele mai corecte sensuri, cea mai potrivită aplicare a tuturor acestor noi dispoziţii legale, pentru ca într-o zi urmaşii noştri să poată culege roadele muncii noastre: o justiţie mai eficientă, bazată pe un sistem legislativ şi unul judiciar mai bine articulate, mai bine coordonate, mai accesibile, mai demne de încrederea şi de respectul cetăţeanului de rând. Iată de ce îndemn, prin urmare, întregul corp al profesioniştilor dreptului, ca, indiferent de specializarea juridică aleasă, să participe activ la un dialog interprofesional cât mai constructiv asupra modului de interpretare și aplicare a noilor coduri, un astfel de dialog reprezentând un element esenţial al reuşitei înţelegerii, asimilării rapide şi aplicării corecte a noilor coduri de către toţi participanţii la realizarea actului de justiţie. Un alt element pe care trebuie să îl avem cu toţii în vedere este cel al asigurării unei înalte şi consecvente pregătiri profesionale, aceasta atât din perspectiva provocării majore pe care noile coduri ne-o ridică, cât şi din perspectiva nevoii de a răspunde cu demnitate cerinţelor impuse de importanţa pe care munca juridică o are pentru orice societate, respectul legii fiind asigurat nu doar de forţa ei coercitivă, ci, mai ales, de profesionalismul, dăruirea, determinarea şi dedicarea slujitorilor ei.

Este, de aceea, de prisos să insist asupra importanţei covârşitoare pe care buna pregătire profesională, din interiorul fiecărei specializări juridice, o are asupra corectei înfăptuiri a actului de justiţie – un act interminabil, în a cărui realizare, deşi jucăm roluri şi îndeplinim sarcini procesuale diferite, susţinem fiecare dintre noi, zi de zi, în faţa justiţiabililor, un adevărat examen în privinţa capacităţii de a le asigura şi proteja acestora drepturile şi libertăţile fundamentale. Doar în măsura în care fiecare dintre noi - judecători, procurori, avocați - vom reuşi să ne convingem semenii că,spre exemplu, ceea ce se întâmplă în sala de judecată reprezintă un act de justiție realizat cu profesionalism şi responsabilitate, vom putea să le oferim acestora premisele construirii încrederii în Justiţie, privită atât ca serviciu public, cât şi ca act de dreptate înfăptuit.

Dar, dragii mei, încrederea semenilor noştri în Justiţie şi respectul lor faţă de lege sunt condiţionate, în mod direct, de încă un aspect, cel puţin la fel, dacă nu chiar mai important decât nivelul pregătirii profesionale, respectiv nivelul de moralitate al celor care, prin activitatea lor, pretind despre ei înşişi că slujesc legii şi dreptăţii şi pretind semenilor lor supunere şi respect față de aceste două mari repere ale statului de drept din România. Şi aici vorbesc, evident, deopotrivă despre judecători, procurori, avocaţi, consilieri juridici, notari, grefieri şi executori judecătoreşti.

Noi toţi cei care facem parte din corpul uneia sau alteia dintre aceste specializări juridice, la care m-am referit anterior, trebuie să conştientizăm faptul că alegând o muncă juridică am ales să ne punem în slujba semenilor noştri prin dreptate, adevăr şi corectitudine şi, mai cu seamă, am ales să slujim unor idealuri ce sunt și vor fi întotdeauna incompatibile cu orice variantă de compromis moral.

Iată de ce este atât de important, din punctul meu de vedere, ca acele cazuri izolate de corupţie din cadrul sistemului judiciar să fie eradicate, pentru că nu putem să pretindem că prin munca noastră slujim binele social atâta timp cât printre noi acceptăm să existe persoane care prin acte de corupţie compromit binele comun în favoarea binelui individual, care pentru avantaje personale închid ochii (sau îi ajută pe alţii să o facă) în faţa nedreptăţii, a injustiţiei, a abuzurilor şi uneori a dramelor suferite de semenii lor.

Cred cu tărie că lupta împotriva corupţiei în această țară trebuie să fie realizată, dusă, în egală măsură, în cadrul tuturor profesiilor, ea trebuie să însemne o atitudine obligatorie, de ripostă, din partea fiecărei forme de organizare a profesiilor, inclusiv a profesiilor juridice, în faţa oricărei activități lipsită de legalitate şi integritate, prin aducerea la lumină a celor mai ascunse şi, eventual, protejate fapte de corupţie, şi mai ales, prin aplicarea corectă, dreaptă, dar şi intransigentă a legii tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor astfel de fapte, indiferent de nivelul ierarhic al funcției pe care o exercită.

Fără îndeplinirea acestui din urmă obiectiv comun, respectiv asigurarea unui înalt nivel de moralitate al întregului corp de profesionişti ai dreptului, toate eforturile întreprinse cu privire la îndeplinirea oricărui alt obiectiv pe care, împreună sau individual, ni-l propunem să îl îndeplinim pentru îmbunătăţirea actului de justiţie, vor fi, în cele din urmă, lipsite de eficacitate ori sortite eșecului.

De aceea, de Ziua Justiţiei, urarea mea pentru întreg corpul de profesionişti ai dreptului este, în primul rând, aceea de succes în lupta de eradicare a corupţiei atât din sistemul judiciar, cât şi din celelalte sectoare de activitate, la care se adaugă - împreună cu cele mai calde gânduri - urările mele de bine, de sănătate, de împliniri profesionale şi multă fericire pentru toţi membrii profesiilor juridice: judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, avocaţi, notari, consilieri juridici, grefieri, executori judecătoreşti, specialişti din cadrul Ministerului Justiţiei şi CSM, tuturor celor care, în mod direct sau indirect, în mod mai mult sau mai puţin vizibil publicului larg, muncesc zi de zi, cu dăruire pentru ca în România să ne putem bucura de o justiţie corectă, eficientă şi puternică.

Doresc, totodată, să adresez mulțumiri tuturor instituțiilor cu care instanța supremă a colaborat pe parcursul acestui an, atât din interiorul sistemului judiciar, cât și din afara acestuia, care au sprijinit activitatea noastră și s-au implicat într-o bună funcționare a sistemului de justiție din România - și mă refer explicit la reprezentanții misiunilor diplomatice acreditate în țara noastră – pe care îi asigur de respectul și prețuirea magistraților din România.

În final, în calitate de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vreau să mă folosesc de acest prilej pentru a mulţumi încă o dată, în numele conducerii instanței supreme, întregului personal pentru eforturile depuse în anul anterior și până în prezent, pentru buna desfăşurare a actului de justiţie la nivelul acestei instanţe, pentru felul în care, fiecare în parte, judecători, magistraţi asistenţi, grefieri, personal conex sau contractual, a contribuit la îndeplinirea importantului rol pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl are, potrivit Constituţiei, în structura instituţională a statului român.

Încă o dată, tuturor, un călduros și sincer „La mulți ani!” de ZIUA JUSTIȚIEI.

Vă mulţumesc,

Judecător dr. Livia Doina Stanciu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție