ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

COMUNICAT DE PRESĂ

referitor la participarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Conferinţa internaţională

„Independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor români în spaţiul judiciar european.

Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare într-o societate democratică”

Bucureşti 11 -  13 septembrie 2014

 

La data de 11 septembrie 2014, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, a participat la lucrările Conferinţei internaționale cu tema „Independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor români în spaţiul judiciar european. Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăriri puterii judiciare într-o societate democratică”, organizată la Bucureşti în aula Institutului Naţional al Magistraturii de Consiliul Superior al Magistraturii din România şi reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, doamna judecător Rodica Aida Popa.

La prestigiosul eveniment au fost prezenţi: domnul W.A.J. (Bart) van Lierop, preşedintele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, judecător în cadrul Înaltei Instanţe Administrative pentru Comerţ şi Industrie de la Haga, doamna judecător Nina Betteto, membru CCJE, vicepreşedintele Curţii Supreme din Sloveniei, domnul judecător Gerhard Reissner, membru al CCJE, preşedintele Curţii Districtuale din Floridsdorf, Austria, domnul Orlando Afonso, membru CCJE şi judecător al Curţii Supreme din Portugalia

La conferinţă au fost prezenţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţi din cadrul curţilor de apel din țară şi reprezentaţi ai Institutului Naţional al Magistraturii.

Au susţinut alocuţiuni în deschiderea conferinţei: domnul judecător Adrian Bordea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul W.A.J. (Bart) van Lierop – Preşedintele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, doamna judecător dr. Rodica Aida Popa, reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Octavia Spineanu Matei, directorul Institutului Naţional al Magistraturii și domnul Robert Cazanciuc, Ministrul Justiţiei.

Doamna jud. dr. Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu această ocazie, a relevat importanţa deosebită ce se impune a fi acordată Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare în statele membre ale Consiliului Europei, în crearea unui spaţiu european al dreptăţii şi democraţiei și în asigurarea primordialităţii principiului  „domniei legii” în toate cele 47 de state membre.

 

 

Alocuţiunea preşedintelui Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie

 

Stimate domnule preşedinte al Consiliului Superior al
Magistraturii,
Stimate domnule preşedinte al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni,
Stimați reprezentanți ai Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni,
Stimate domnule ministru al justiției,
Distinşi participanţi,
Dragi colegi,

Sunt deosebit de onorată să mă adresez dumneavoastră astăzi şi astfel, să am oportunitatea ca, atât în nume personal, cât şi în numele judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să salut prezenţa la Bucureşti a distinşilor oaspeţi, reprezentanţi ai Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, precum şi iniţiativa organizării în ţara noastră a acestei conferinţe deosebit de importante din perspectiva realizării unei cât mai clare şi profunde înţelegeri a rolului şi locului pe care Justiţia trebuie să îl ocupe în orice stat ce doreşte să ofere cetăţenilor săi garanţiile convieţuirii în parametrii trasaţi de principiile specifice unei societăţi democratice.

Este de prisos să dezvolt în faţa dumneavoastră argumentele pentru care sistemul democratic de guvernare – dovedit istoric a fi cea mai corectă formă de organizare a puterii politice – este cel mult o utopie juridico-filosofică în lipsa unor mecanisme constituţionale, procedurale şi instituţionale care să ofere „principiului asigurării domniei legii” realitate şi concreteţe, „puterea poporului” (demos kratos) fiind intrinsec legată, şi astfel condiţionată, de „puterea legii”, în sensul în care, cea dintâi se exprimă, şi mai ales trebuie să se impună prin lege şi în acord cu legea.

Iar, dacă toate cele trei puteri ale statului au rolul lor în ceea ce priveşte asigurarea primordialităţii „principiului domniei legii” într-o societate, Justiţiei – prin puterea acesteia de a rosti dreptul (juris dictio) - îi revine, cu siguranţă, cea mai importantă parte în misiunea de asigurare a transpunerii practice a acestui principiu. Căci, prin menirea sa unică de a transpune textul de lege la faptul de viaţă, judecătorului îi revine, de fapt, rolul principal în lupta pe care fiecare societate este datoare să o ducă în efortul de a transforma „domnia legii” dintr-un principiu teoretic generos, într-o realitate faptică.

De aceea, de cele mai multe ori, diferenţa dintre o societate în care „ domnia legii” este doar declarată ori clamată şi o societate în care acest principiu este concretizat faptic în realitatea de zi cu zi a oamenilor de rând, stă tocmai în locul şi rolul pe care respectiva societate înţelege să le ofere Justiţiei, în nivelul de independenţă de care Justiţia beneficiază în raport cu celelalte puteri ale statului, şi, nu în ultimul rând, în calitatea pe care Justiţia reuşeşte să o ofere activităţii sale şi actului de dreptate înfăptuit - din această perspectivă, în economia organizării şi desfăşurării vieţii statale, în mod invariabil, o Justiţie puternică echivalând, de fapt, cu o democraţie puternică.

Consiliul Europei, cea mai veche organizaţie intraguvernamentală şi intraparlamentară europeană, a reuşit de-a lungul anilor să creeze ceea ce este recunoscut azi a fi drept cel mai performant sistem regional de protejare şi promovare a valorilor democratice, respectiv sistemul european de protecţie a drepturilor omului.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale – în jurul căreia, după cum bine se ştie, a fost creat şi dezvoltat acest sistem european de protecţie – asigură reglementarea unor principii ce încorporează valori substanţiale în ceea ce priveşte respectarea demnităţii umane şi asigurarea dreptăţii sociale. Judecătorului naţional, ca prim judecător al Convenţiei, îi revine sarcina de a conferi efectivitate acestor principii, prin aplicarea lor concretă cauzelor cu care este învestit spre soluţionare. Corecta şi buna funcţionare a Justiţiei constituie, din această perspectivă, în toate statele - părţi la Convenţie, o condiţie sine qua non a conformării cu exigenţele impuse de
Consiliul Europei în ceea ce priveşte calificarea unei societăţi ca fiind o „societate democratică”.

Înfiinţarea, cu 14 ani în urmă, sub egida acestuia, a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni a fost, de altfel, o măsură ce s-a înscris în mod firesc în şirul de măsuri luate în mod constant de către Consiliul Europei în vederea realizării unei protecţii efective a drepturilor omului, a democraţiei pluraliste şi a supremaţiei dreptului la nivelul tuturor statelor membre, fiind o măsură care, prin ea însăşi, a fost de natură să demonstreze importanţa pe care Consiliul Europei înţelege să o acorde puterii judiciare, în ceea ce priveşte crearea, susţinerea şi consolidarea valorilor fundamentale ale unei societăţi democratice.

Cele 16 avize consultative adoptate de CCJE, de la înfiinţarea sa şi până în prezent, reprezintă mult mai mult decât simple opinii exprimate cu caracter declarativ referitor la aspecte ce ţin de statutul judecătorilor şi de modul de exercitare a competenţelor acestora. Atât cele 16 avize, cât şi Magna Charta a Judecătorilor (adoptată în 2010), oferă deopotrivă statelor membre, cât şi judecătorilor şi justiţiabililor din aceste state, instrumente de certă valoare juridică ce s-au dovedit deosebit de utile, inclusiv în privinţa sistemului judiciar român, în rezolvarea unor probleme ce ţin de buna funcţionare a Justiţiei, oferind răspunsuri concrete la întrebări privitoare la modul de funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii, etica profesională, relaţia dintre judecători şi procurori, relaţia dintre judecători şi avocaţi, importanţa formării profesionale, calitatea hotărârilor judecătoreşti, eficiența sistemului judiciar, procesul echitabil într-un termen rezonabil ş.a.

Remarcabil este faptul că în ciuda diversităţii culturale considerabile, izvorâtă din realitatea juridică diferită a fiecăruia dintre cele 47 de state membre, toate textele adoptate în timp de CCJE în exercitarea rolului său de organ consultativ al Consiliului Europei reuşesc să ofere, într-o manieră foarte aplicată şi concretă, răspunsuri universal valabile problemelor cu care Justiţia se poate confrunta la un anumit moment, atât ca sistem, cât şi la nivelul fiecărui reprezentant al ei, în interiorul oricăruia dintre statele membre.

Nu de puţine ori, sistemul judiciar român a făcut apel la conţinutul acestor texte, atunci când a apreciat că se impune o mai mare conştientizare a reprezentanţilor celorlalte două puteri în ceea ce priveşte importanţa promovării rolului autorităţii judiciare, întărirea şi creşterea eficienţei şi independenţei judecătorilor, dar şi pentru stabilirea în plan legislativ a unei mai clare şi corecte delimitări a responsabilităţilor şi îndatoririlor pe care aceştia le au.

Chiar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a utilizat opiniile exprimate de CCJE în avizele sale consultative, atunci când, ca instanţă aflată la vârful puterii judiciare din România, a formulat puncte de vedere cu privire la o serie de iniţiative legislative de modificare a statutului judecătorilor (cea mai recentă situaţie de acest fel fiind cea legată de iniţiativa de revizuire a textului constituţional în sensul introducerii unei răspunderi patrimoniale directe în sarcina judecătorului român în caz de eroare judiciară, iniţiativă ce a fost criticată de către instanţa supremă ca fiind de natură să aducă atingere independenţei judecătorilor).

Nu în ultimul rând, rapoartele privitoare la starea justiţiei şi a judecătorilor în statele membre ale Consiliului Europei, emise de CCJE începând cu anul 2012, oferă autorităţilor implicate în bunul mers al Justiţiei în fiecare din cele 47 de ţări un instrument deosebit de util în realizarea unei corecte evaluări a propriilor sisteme de justiţie, atât prin raportare la situaţia existentă în celelalte state-membre, cât şi prin raportare la standardele calitative impuse de exigenţele Consiliului Europei.

Cred, prin urmare, că sunt în asentimentul dumneavoastră general, atunci când susțin, fără putinţă de tăgadă, că activitatea acestui organism a contribuit într-o manieră considerabilă, în toţi cei 14 ani de la înfiinţarea sa, la ridicarea (sau, după caz, menţinerea) conformităţii sistemelor judiciare naţionale din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, la nivelul exigenţelor impuse de către acest organism în ceea ce priveşte asigurarea primordialităţii dreptului şi corectei funcţionări a justiţiei.

Apreciez, aşadar, ca fiind extrem de importantă şi de necesară conştientizarea rolului jucat de CCJE în asigurarea întăririi puterii judiciare în statele membre ale Consiliului Europei, în special în interiorul celor în care tradiţia democratică este relativ recentă, dar şi pentru crearea unui model profesional unic al judecătorului european, în sensul creionării unui standard comun de integritate morală, de profesionalism şi de imparţialitate, valabil în oricare din cele 47 de ţări pentru exercitarea funcţiei judiciare, precum şi în sensul stabilirii unor garanţii clare şi comune de independenţă pe care fiecare stat-membru să fie dator să le ofere atât sistemului judiciar propriu, cât şi fiecărui judecător naţional în parte.

În încheiere doresc să îmi exprim încă o dată satisfacţia cu privire la organizarea acestei conferinţe, ale cărei lucrări, sunt convinsă, vor contribui într-o mare măsură la realizarea acestei conştientizări a rolului jucat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în ceea ce priveşte crearea unui spaţiu european al dreptăţii, al supremaţiei legii şi al democraţiei.

Vă mulţumesc!
Judecător dr. Livia Doina Stanciu
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție