Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Informații publice » Comunicate de presă » Comunicate de presă (2016) » Comunicat de presa referitor la participarea Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la evenimentul organizat în data de 1 iunie 2016 la Universitatea Titu Maiorescu

Comunicate de presă (2016)

Comunicat de presa referitor la participarea Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la evenimentul organizat în data de 1 iunie 2016 la Universitatea Titu Maiorescu

COMUNICAT DE PRESĂ

referitor la participarea Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la evenimentul organizat în data de 1 iunie 2016 la Universitatea Titu Maiorescu

Concurs de educaţie juridică „Citizens  of  Tomorrow", Finala Competiţiei

- Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai" vs Colegiul Naţional „Sfântul Sava" -

 

Miercuri, 1 iunie 2016, preşedintele Înaltei  Curţi  de  Casaţie  şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, a participat la evenimentul „Citizens of Tomorrow", respectiv la finala primului concurs de educaţie juridică între liceele bucureştene, desfăşurat în Aula Magna a Universităţii Titu Maiorescu.

La eveniment au mai fost prezenţi: Ministrul Justiţiei, doamna Raluca Prună, Ministrul Educaţiei Naţionale şi al Cercetării Ştiinţifice, domnul prof. univ. dr. Adrian Curaj, Procuror dr. - Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Universităţii Titu Maiorescu, domnul prof. univ. dr. Iosif Urs şi domnul judecător dr. Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, autorul manualului „Educaţia juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drepturi şi justiţie” şi organizator al evenimentului.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, luând cuvântul în deschiderea evenimentului, a remarcat importanţa acestuia şi a adresat un mesaj de mulţumire organizatorilor pentru invitaţia de participare, evidenţiind cu această ocazie, necesitatea includerii unui program de educaţie juridică în şcolile din România.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, a subliniat în continuare faptul că este esenţial pentru elevi, ca la finalul anilor de studiu preuniversitar, să aibă minime cunoştinţe despre principalele lor drepturi şi obligaţii, despre cum pot să-şi apere drepturile, despre cum pot să reacţioneze când acestea le sunt încălcate, să fie avizaţi şi despre cum funcţionează sistemul de justiţie în România.

De asemenea, preşedintele instanţei supreme, a vorbit auditoriului, elevilor, despre conceptul de „Lege", despre necesitatea existenţei unor reguli în societatea românească, despre nevoia de ordine, de rânduială, de armonie, de legi precise şi clare. A evidenţiat totodată că, legile sociale îi învaţă pe oameni că fiecare cauză are un efect şi fiecare acţiune sau inacţiune are o consecinţă.

„... aşadar, dacă vreau să reţineţi ceva despre lege, vă rog să reţineţi că, rolul ei este de a guverna societatea, de a evita anarhia şi, în esenţă, de a evita suferinţa. Legea nu a fost creată pentru a îngrădi libertatea de gândire şi acţiune a indivizilor, ci, a fost creată tocmai pentru a garanta această libertate. "

„... niciodată, dar niciodată, încălcarea legii sociale nu rămâne fără consecinţe. Că acestea sunt de moment sau apar mai târziu, că sunt conştientizate sau nu de către cel care a ales să nu se supună legii, că aceste consecinţe le va suferi chiar el sau le va suferi altcineva, nici nu mai contează chiar atât de mult, dar ele vor apărea. Pentru că atunci când se încalcă legea întotdeauna cineva va avea de suferit.... "

„... respectul datorat legii, ce garantează atingerea unui scop social mult mai înalt decât scopurile individuale, de moment, ale fiecăruia dintre noi, este o lecţie a umanităţii pe care, din păcate, oamenii mari o mai uită uneori.. "

Preşedintele a felicitat organizatorii concursului pentru iniţiativă, pentru deschiderea extraordinară pe care au demonstrat-o faţă de acest nou domeniu de studiu care, dincolo de câteva ore răzleţe de dirigenţie, a ajuns un domeniu de concurs inter-liceal cât se poate de serios şi competitiv.

 

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

* * * * * * *

 

Alocuţiunea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

Onorat prezidiu,

Distins  auditoriu,

Stimaţi profesori,

Dragi elevi,

        

Permiteți-mi să încep prin a vă mărturisi faptul că invitaţia pe care am primit-o de a participa la evenimentul educaţional de astăzi - finala primului concurs de educaţie juridică între liceele bucureştene - mi-a adus o imensă bucurie: bucuria de a fi din nou în prezenţa tinereţii, a entuziasmului, a emoţiilor şcolare, din nou în prezenţa profesorilor, a sunetului de clopoţel… de a fi, într-un cuvânt, din nou la şcoală!

Şi mi-a mai adus o altă mare bucurie: aceea de a constata rapiditatea cu care acest proiect iniţiat nu cu mult timp în urmă, de includere a unui program de educaţie juridică în şcoli, a prins viaţă, a prins contur.

Pot să vă spun că acest program de educație juridică în școli este pentru societatea  noastră de astăzi unul de strictă necesitate, fiind esenţial ca elevii, la finalul anilor de studiu preuniversitar, să aibă minime cunoştinţe despre principalele lor drepturi şi obligaţii, despre cum, chiar copii sau adolescenţi fiind, pot să-şi apere drepturile, în mod elegant însă, despre cum trebuie să reacţioneze atunci când acestea le sunt încălcate, să fie avizaţi despre modul de organizare şi funcţionare a statului, despre cum funcţionează sistemul de justiţie, să aibă minime cunoştinţe şi noţiuni de drept penal şi drept civil. Derularea acestui program se înscrie, de altfel, într-o tendinţă manifestată la nivel european, în decursul ultimilor ani, de a transforma problema educaţiei juridice pentru elevi într-o prioritate, având în vedere că există o preocupare crescută  pentru reformarea sistemului de justiţie juvenilă şi dezvoltarea de noi metode de răspuns la problema delincvenţei juvenile. Mai mult, acest program, punând accent pe avizarea elevilor mai înainte ca aceştia să intre în conflict cu legea, realizează o componentă importantă a procesului de prevenire.

Dragi elevi,

Victor Hugo spunea, cu mulți ani în urmă, că cine deschide o şcoală închide o temniţă. Dacă aceste cuvinte sunt adevărate, și nu avem  de ce să ne îndoim, cu atât mai mult ele vor deveni relevante în condiţiile în care şcoala vă va oferi dumneavoastră elevilor  şi minime cunoştinţe despre lege, despre necesitatea respectării acesteia, cât şi despre consecinţele încălcării ei.

 De aceea, încă de la început, vreau să îi felicit pe organizatorii acestui concurs pentru iniţiativă, pentru deschiderea extraordinară pe care au demonstrat-o  faţă de acest nou domeniu de studiu care, dincolo de câteva ore răzleţe de dirigenţie a ajuns, graţie eforturilor unor oameni ca domniile-lor, un domeniu de concurs inter-liceal cât se poate de serios şi de competitiv.

Dar,  dragii mei, dincolo de toate aceste aspecte, invitaţia de a participa la evenimentul școlar de astăzi mi-a oferit  această ocazie unică pentru mine, aceea de a sta în faţa unui auditoriu total inedit pentru mine, format din cei mai frumoşi şi, sunt convinsă, inteligenţi elevi, în dorința de a vă spune câteva cuvinte  despre un concept la care eu ţin enorm de mult, care mi-a marcat atât cariera profesională, cât şi destinul, şi care a însemnat şi înseamnă pentru mine mult mai mult decât un simplu cuvânt sau noţiune teoretică: conceptul de LEGE .

De aceea, în cele ce urmează, onorat auditoriu, o să vă rog să îmi permiteţi  să mă adresez exclusiv lor, eroii principali ai evenimentului de azi, respectiv dumneavoastră

Dragi elevi,

Despre lege se pot spune multe… sunt volume întregi de filozofie a dreptului care prezintă în studii amănunţite rolul şi importanţa legii pentru om şi pentru societate. Dar despre lege se poate vorbi şi extrem de simplu, pentru că, în esenţă, necesitatea existenţei unor reguli în societate este o chestiune pe care cu toţii o simțim în interiorul nostru, chiar şi atunci când nu deținem nici cea mai mică pregătire juridică. Şi este aşa, pentru că nevoia de ordine, de rânduială, de armonie ne precede, dragii mei. Dacă vă veţi uita în jurul vostru, veţi constata că lumea înconjurătoare funcţionează după nişte legi precise, clare – numite de noi în sens general legile fizicii – şi care ne demonstrează că fiecare cauză are un efect şi că fiecare acţiune sau inacţiune are o consecinţă.

Dar, la fel ca şi legile fizicii, şi legile sociale ne învaţă că fiecare cauză are un efect, şi fiecare acţiune sau inacţiune are o consecinţă. Şi, la fel ca legile fizicii,  şi cele sociale - ne învaţă ceva: că viaţa, aşa cum o ştim noi, nu este posibilă decât în condiţiile în care respectăm regulile. De  aceea, nu doar legile fizicii, ci şi cele sociale l-au însoţit pe om încă de la începuturile existenţei sale.

„Ubi societas ibi jus” ( unde este societate, acolo există și drept) spuneau latinii în antichitate, dând caracter de axiomă constatării că o societate nu poate exista decât atunci când are legi.

Istoria, însă, ne-a demonstrat că deşi lucrurile par simple în teorie, în practică devin mult mai complicate, pentru că întotdeauna în societatea umană –indiferent de gradul ei de dezvoltare – au existat cazuri de încălcare a regulilor, a legilor. Întotdeauna în societate au existat şi vor exista indivizi care vor alege să nu se supună legii.  Aceasta se datorează, cred eu, în bună parte, faptului că mulţi oameni au eronata impresie că, spre deosebire de legile fizicii, care  sunt implacabile, cele sociale pot fi eludate.

Vă rog să reţineți un lucru extrem  de important : niciodată, dar niciodată, încălcarea legii sociale nu rămâne fără consecinţe. Că  acestea sunt de moment sau apar mai târziu, că sunt conştientizate imediat sau nu de către cel care a ales să nu se supună legii, că aceste consecințe  le va suferi chiar el sau le va suferi altcineva,  ceea ce este esențial este că, ele vor apărea.

Pentru că atunci când se încalcă legea întotdeauna cineva va avea de suferit. Uneori această suferinţă este uşor de sesizat: atunci când cineva fură, când alege să lovească, să violeze, să ucidă,  îi cauzează victimei o suferinţă care este vizibilă şi perfect conştientizabilă de noi ceilalţi. Dar şi atunci când cineva alege să încalce legea fiscală şi să nu îşi declare  veniturile ori să nu îşi plătească datoriile către stat cauzează altora suferinţă: suferinţa tuturor celor care din lipsă de fonduri nu pot fi trataţi în spitale, şi care îşi pierd, poate, din acest motiv chiar viaţa, suferinţa tinerilor care îşi pierd şansa la o educaţie mai bună, la un viitor mai bun, suferinţa bătrânilor care rămân fără pensii... Suferinţă se produce şi atunci când cineva obţine un folos, nu pentru că îl merită, ci pentru că primește/oferă mită. Fie că e vorba de suferinţa cauzată celui care merita să obţină folosul şi nu l-a obţinut chiar el pentru că acesta a fost acordat altcuiva pe nedrept, fie că este vorba de suferinţa celor care ulterior au de tras consecinţele generate de obţinerea fără drept şi fără merit a folosului de către cel care a primit/ mituit...

Aşadar, dacă vreau să reţineţi ceva despre lege, este aceasta: rolul ei este acela de a guverna societatea, de a evita anarhia şi, în esenţă, de a evita suferinţa. Legea nu a fost creată pentru a îngrădi libertatea de gândire şi de acţiune a indivizilor, ci, a fost creată tocmai pentru a garanta această libertate.

De multe ori legea este încălcată din necunoaştere. Dar de cele mai multe ori legea este încălcată din nepăsare. Aţi auzit că se spune: „legea e făcută să fie încălcată”. Nu. Legea e făcută să fie respectată. Pentru că, aşa cum vă spuneam, ea e făcută pentru a evita suferinţa. Reţineţi: Când se încalcă legea, întotdeauna cineva are de suferit. Dacă veţi alege vreodată să încălcaţi legea - dar sper să nu o faceți- vreau să vă amintiţi că prin asta veţi alege să cauzaţi o suferinţă. Mai devreme sau mai târziu, cineva va avea de suferit de pe urma alegerii voastre. Puteţi fi chiar voi cei care vor avea de suferit sau vor putea fi alţii, nevinovaţi, dar cineva – întotdeauna - va avea de suferit.

La 15 ani sau la 20 de ani poate părea mai importantă realizarea socială, materială, profesională…şi pentru asta poate părea tentant să fie aleasă calea uşoară: calea eludării legii. Mai ales în condiţiile în care influenţa percepţiei generale poate juca un rol, din păcate, negativ sub acest aspect (un studiu Gallup relevând anii trecuţi faptul că 57% dintre adulţii români cred că majoritatea românilor care au făcut avere au reuşit acest lucru prin încălcarea legii sau cu ajutorul relaţiilor). Dar pe măsură ce vor trece anii o să constataţi că nimic din ceea ce e realizat uşor, cu preţul suferinţei altor oameni, nu aduce, în final, bucurie.

De aceea, ca om care am ales să fac din slujirea legii o profesie, dar mai ales ca mamă – pentru că, dincolo de calitatea mea de judecător, sunt mama unei fete, unei tinere, ce e puţin mai mare ca voi – vreau să vă dau un sfat, şi vi-l dau din inimă: clădiţi-vă viaţa, cariera respectând legea şi, pe măsură ce vor trece anii, veţi putea fi cu adevărat mândri de toate realizările voastre, veți fi cu adevărat fericiţi.

Respectul datorat legii, ce garantează atingerea unui scop social mult mai înalt decât scopurile individuale, de moment, ale fiecăruia dintre noi, este o lecţie a umanităţii pe care, din păcate, oamenii mari o mai uită uneori…

Este credinţa şi speranţa mea că generaţia dumneavoastră va înţelege şi va respecta mult mai bine această valoare absolută care este LEGEA decât au făcut-o generaţiile anterioare.

Şi pentru că azi este 1 iunie, şi este ziua voastră, daţi-mi voie să închei dorindu-vă să fiţi sănătoşi, cuminţi şi veşnic fericiţi! Mult succes competitorilor la concursul de astăzi!

 

La mulţi ani !

 

Judecător dr. Livia Doina Stanciu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție