COMUNICAT DE PRESĂ

            La data de 18.06.2020, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,           

Cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art.34 din actul normativ sus-indicat (la dezbateri participând 94 dintre cei 107 judecători ai instanței supreme) și cu unanimitatea voturilor astfel exprimate,           

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a

- Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)

-Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).

În ceea ce privește Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), obiecția de neconstituționalitate privește atât actul normativ în întregime, cât și unele dispoziții specifice ale acestuia, reținându-se vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă și intrinsecă.

Astfel, Secțiile Unite au reținut că se impune sesizarea Curții Constituționale, în esență, pentru următoarele motive:

• Sub aspect extrinsec: sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor conţinând o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).
• Sub aspect intrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la exigenţele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 214 - 216 din Codul penal şi menţinerea beneficiului liberării condiţionate pentru infracţiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.

            În analiza efectuată, Secțiile Unite au avut în vedere și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr.61/2018, nr.561/2018, nr.404/2019).

În ceea ce privește Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019), obiecția de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

            Astfel, Secţiile Unite au reţinut că se impune a fi examinate de către Curtea Constituţională, în esență, următoarele critici:

• Sub aspect extrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, întrucât, printr-o lege adoptată după procedura prevăzută pentru legile ordinare se modifică implicit dispozițiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, fiind totodată nesocotite decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020;  sunt încălcate dispozițiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor; sunt încălcate dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție, legea fiind adoptată cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.â
• Sub aspect intrinsec: este încălcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste și echitabile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, precum și încălcarea principiului egalității statuat de art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție; instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituție și încalcă principiul proporționalității și supremației legii; având în vedere caracterul nejustificat al măsurii, instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce și dispoziţiile art. 44 din Constituție, precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

            Secțiile Unite au avut în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr.6/1993, nr.3/1994, nr.3702012, nr.686/2016, nr.538/2017, nr.586/2018, nr.702/2019, nr.20/2020 și nr.153/2020), cât și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (Stec și alții c. Regatului Unit, Rasmussen c.Poloniei, Kjartan Asmundsson c.islandei, Muller c.Austriei, Gaygusuz c.Austriei, Buchen c. Republicii Cehe), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Kobler c.Austriei – C-224/01), legislația relevantă a Uniunii Europene, precum și diferite documente internaționale privind statutul și garanțiile de independență a judecătorilor.

Deciziile pronunțate de Secțiile Unite vor fi publicate in extenso pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

- Link Hotărâre nr. 3, ședinţa din 18.06.2020 

- Link Hotărâre nr. 4, ședinţa din 18.06.2020

Preşedintele

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Judecător Corina-Alina Corbu