Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

 C O M U N I C A T

 

În ședința din 7 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două recursuri în interesul legii, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr.30 în dosarul nr.2558/1/2020

 

Respinge ca inadmisibil recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la: << interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicată, referitor la sintagma „cauză reală şi serioasă” în sensul de a se stabili „dacă un caracter serios al concedierii presupune ca, în situaţia reducerii numărului de posturi identice din cadrul unităţii, angajatorul trebuie să aplice unele criterii de departajare/selecţie, pentru a justifica alegerea salariatului/salariaţilor care urmează să fie concediat/concediaţi dintr-un număr de salariaţi care desfăşoară activităţi identice sau similare”>>.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 decembrie 2020.

 

 

Decizia nr.31 în dosarul nr.2551/1/2020

 

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

1. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) şi alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 7/2016 şi Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul preşedintelui Curţii de Conturi şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările şi completările ulterioare, foştii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupaţie, precum şi foştii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieşiţi la pensie din altă ocupaţie, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi.

2. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 51 alin. (14) din Legea nr. 94/1992, raportate la prevederile art. 9 alin. (3) lit. c) din Normele aprobate prin Ordinul nr. 285/138/2016, nu există obligaţia Curţii de Conturi de a elibera adeverinţa-tip, necesară în vederea stabilirii pensiei de serviciu, persoanelor care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu, în calitate de foşti auditori publici externi.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 decembrie 2020.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice