ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

COMUNICAT

 

În şedinţa din 10 decembrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în Secţii Unite, a soluţionat un număr de 7 dosare în care au fost declarate recursuri în interesul legii de către Procurorul Genaral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţând următoarele soluţii:

 

- Prin decizia nr. LXXXI (81), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Sintagma „pedeapsa ce se execută” conţinută în dispoziţiile art.269 alin.3 din Codul penal se interpretează în sensul că se referă la pedeapsa rămasă de executat, din pedeapsa în a cărei executare se afla condamnatul la momentul evadării.

 

- Prin decizia nr. LXXXII (82), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a astabilit:

Dispoziţiile art.192 alin.2 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că:

În cazul respingerii plângerii formulată în condiţiile art.278¹ din Codul de procedură penală împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată ori a dispoziţiei de netrimitere în judecată curprinsă în rechizitoriu, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia vor fi suportate de către persoana căreia i s-a respins plângerea.

 

- Prin decizia nr. LXXXIII (83), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Dispoziţiile art.494 teza I Cod procedură penală se interpretează în sensul că:

În caz de modificare a normelor de competenţă, cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.

 

- Prin decizia nr. LXXXIV (84), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Dispoziţiile art.907 din Codul comercial se interpretează prin trimitere la prevederile art.591 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă în sensul că:

În materie comercială sechestrul asigurător se poate înfiinţa şi asupra bunurilor imobile ale debitorului.

 

- Prin decizia nr. LXXXV (85), admiţăndu-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

În aplicarea dispoziţiilor art.2 alin.1 lit.a din Codul de procedură civilă raportat la art.3 pct.11 din Codul comercial stabileşte că:

Acţiunile în anularea incidentelor de plăţi înscrise în Fişierul naţional de incidente de plăţi, sunt de competenţa tribunalului, ca primă instanţă.

 

- Prin decizia nr. LXXXVI (86), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

În situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului – Lege nr. 115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului – Lege nr. 115/1938.

 

- Prin decizia nr. LXXXVII (87), admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Dispoziţiile art.100 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească se interpretează în sensul că:

Magistraţii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viaţă, sănătate şi bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Purtător de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător Cristina Mădălina Buta