ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 

C  O  M  U  N  I  C  A  T

 

În şedinţa din 18 februarie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în Secţii Unite, a soluţionat un număr de 8 dosare în care au fost declarate recursuri în interesul legii de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţându-se următoarele soluţii:

• Prin decizia nr. 9, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Dispoziţiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că, rechizitoriul trebuie să conţină menţiunea „verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei”. Lipsa acestei menţiune atrage neregularitatea actului de sesizare, în condiţiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop.

• Prin decizia nr. 10, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit:

Dispoziţiile art. 284 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că, termenul de 2 luni pentru introducerea plângerii prealabile, în cazul infracţiunilor continue sau continuate, curge de la data la care persoana vătămată sau persoana îndreptăţită a reclama a ştiut cine este făptuitorul.

• Prin decizia nr. 11, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit că:

 Măsurile preventive ale obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara, luate în cursul urmăririi penale de judecător, prin aplicarea dispoziţiilor art. 146 alin. 111 din Codul de procedură penală şi, respectiv art. 1491 alin. 12 din acelaşi cod se prelungesc de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condiţiile art. 145 alin. 2 din Codul de procedură penală şi, respectiv art. 1451 alin. 2 din Codul de procedură penală.

• Prin decizia nr. 12, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit că:

Modificarea, în sensul majorării preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei conduce, în cazul infracţiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia din elementele constitutive ale infracţiunii, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. d din Codul de procedură penală.

• Prin decizia nr. 13, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit:

În interpretarea dispoziţiilor art. 162 din Codul de procedură penală cu referire la art. 114 din Codul penal stabileşte că: În cazul în care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului sau inculpatului, pe motiv de iresponsabilitate, iar faţă de acesta, în cursul urmăririi penale, nu a fost luată în mod provizoriu măsura internării medicale, această măsură se dispune de instanţa de judecată, la sesizarea procurorului.

• Prin decizia nr. 14, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit:

Dispoziţiile art. 1 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocaţie, ce se poate realiza doar în condiţiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinaţie şi acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.

• Prin decizia nr. 15, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit:

Dispoziţiile art. 121 alin. 1 din Codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, sunt aplicabile şi la judecata în primă instanţă a cererilor privitoare la procedurile necontencioase, cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel.

• Prin decizia nr. 16, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit:

Dispoziţiile art. 5 alin. 1 pct. II, art. 94 alin. 1 lit. d din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată, raportate la dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, modificată şi completată, se interpretează în sensul că: Persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Purtător de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător Cristina Mădălina Buta