ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C  O  M  U  N  I  C  A  T

În şedinţa din 19 ianuarie 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a soluţionat un număr de 6 dosare în care au fost declarate recursuri în interesul legii de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţându-se următoarele soluţii:

• Prin decizia nr. 1, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit: În aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. 2 şi 3 şi art. 2781 alin. 1 şi alin. 2 teza a II-a din Codul de procedură penală, organul judiciar competent să soluţioneze plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată şi s-a dat aceeaşi sau altă soluţie de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele din motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. Numai în situaţia în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea şi a menţinut soluţia prim-procurorului sau nu a soluţionat plângerea, în termenul legal, prevăzut în art. 277 Cod procedură penală, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt afectate, se pot adresa cu plângere instanţei de judecată.
• Prin decizia nr. 2, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit: În aplicarea dispoziţiilor art. 290 alin. 1 teza I din Codul de procedură penală stabileşte că, în cazul judecării cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, şedinţa de judecată este publică.
• Prin decizia nr. 3, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit că termenul de reabilitare judecătorească se socoteşte în raport de pedeapsa cea mai grea ce intră în componenţa pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic.
• Prin decizia nr. 4, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit că: Dispoziţiile art. 3741 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934 şi respectiv art. 53 din Legea nr. 59/1934, se interpretează în sensul că, biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.
• Prin decizia nr. 5, s-a respins sesizarea formulată prin recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Cluj, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. 2 teza I din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, republicată, constatând că în practica instanţelor nu s-au ivit soluţionări diferite în această materie.
• Prin decizia nr. 6, admiţându-se recursul în interesul legii s-a stabilit: Dispoziţiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 şi art. 896 din Codul civil şi ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, se interpretează în sensul că: Cererile privind lichidarea pretenţiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare şi respectarea tradiţiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripţie atât în situaţiile în care sunt formulate în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune cât şi atunci când sunt formulate pe cale separată.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Purtător de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător,

Cristina Mădălina Buta