COMUNICAT DE PRESĂ

Astăzi, 18 martie 2021, la invitația Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat, alături de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la ședința Comisiei, în care urma să se discute proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (PL-x 108/2021).

Prezența președintelui Înaltei Curți la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputaților a avut în vedere respectul datorat instituției Parlamentului României, organ reprezentativ suprem al poporului român, în conformitate cu prevederile art.61 alin.(1) din Constituția României, republicată, precum și deschiderea instanței supreme la orice formă de dialog inter-instituțional care să conducă la îmbunătățirea modului de funcționare a serviciului public al justiției.

Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările Comisiei, percepția publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice.

Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care țin de organizarea judiciară și de funcționarea justiției ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esențiale pentru protejarea imaginii și prestigiului justiției, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetățeanului implicat în actul de justiție. Reprezentanții sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat și, considerăm noi, util Legiuitorului în analiza calității reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere tehnic, științific, precum și din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă ei nu trebuie implicați în chestiuni care țin de lupta politică și asupra cărora societatea, dar și sistemul judiciar rămân divizate. Tratarea acestor chestiuni cu moderație, precauție și deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părți rămân esențiale pentru reușita unui astfel de demers.

Asupra chestiunii de drept care făcea obiectul dezbaterii de astăzi, președintele Înaltei Curți reiterează public poziția pe care a exprimat-o anterior și în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul că modificarea dispozițiilor legale menționate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în acest domeniu. Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislației în domeniul în discuție trebuie să includă și o serie de garanții prin care să se întărească statutul de independență al judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice (toate documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța ”aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției).

Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență conferite tuturor celorlalți judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile și obligațiile magistraților, ci drepturile fundamentale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din această perspectivă, orientarea oricărui proiect de lege în acest domeniu în principal către aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de formă, rămâne esențială.

În sfârșit, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiție pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizării judiciare, dar și la nivelul discursului public la adresa justiției, precum și în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare funcționării acestui serviciu public, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, considerăm că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte o reformă veritabilă, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetățenilor implicați în actul de justiție. Prin urmare, dezbaterea publică ar trebui să îmbrace o formă mai amplă și să nu se limiteze la chestiunile  cu impact preponderent politic și mediatic, existând și alte probleme care necesită o intervenție cât mai urgentă a legiuitorului și care ar îmbunătăți perceptibil calitatea acestui serviciu public.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție exprimă încă o dată întreaga disponibilitate a instanței supreme către dialog, către dezbatere, pentru a identifica modalitățile în care justiția poate progresa, dublată de invitația la moderație în discursul public privind chestiunile care țin de sistemul judiciar și de prioritizarea aspectelor tehnice în detrimentul celor eminamente politice, pentru că, până la urmă, buna funcționare a justiției reprezintă un beneficiu adus societății în ansamblu.

Președintele

Înaltei Curți de Casație și Justiție,

judecător Corina Alina Corbu