Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Reglementarea specială. Pentru a beneficia de ajutor public judiciar, persoanele fizice trebuie să urmeze procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, iar persoanelor juridice li se aplică dispozițiile art. 42 şi 43 din Ordonanţa de urgenţă nr. 80 din 2013.

Formele ajutorului public judiciar. Potrivit dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: 

1. plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat; 
2. plata expertului/traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui care solicită ajutorul public judiciar;
3. plata onorariului executorului judecătoresc; 
4. scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. 

Condiţiile acordării ajutorului public judiciar. Ajutorul public judiciar se acordă persoanei fizice care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

De asemenea, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă (plata onorariului avocatului, expertului, traducătorului, interpretului şi al executorului judecătoresc, precum şi facilităţile la plata taxelor judiciare de timbru).Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a) - c), nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare (potrivit dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 251 din 2011).

Pentru ajutorul public judiciar constând în scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare de timbru, plafonul maxim de 10 salarii nu este aplicabil, legea neinstituind nicio limită. Potrivit art. 8 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, modificat prin  Legea nr. 251 din 2011, beneficiază de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. în acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. Prin urmare, partea va fi scutită în întregime de plata taxelor judiciare de timbru. 

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%. Prin urmare, în acest caz, partea va beneficia de reducerea cu 50% a cuantumului taxelor judiciare de timbru. Ajutorul public judiciar se poate acorda si în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. 

În conformitate cu art. 9 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.

Stingerea ajutorului public judiciar. Potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, drep¬tul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei materiale a solicitantului, în cursul procesului, orice persoană interesată va putea sesiza instanţa în acest sens, în primul rând, partea adversă care, la finalul litigiului, dacă va cădea în pretenţii, se va găsi în situaţia de a suporta costurile ajutorului public judiciar acordat părţii care a câştigat procesul, Ministerul Justiţiei fiind cel care avansează cheltuielile suportate de stat pentru solicitant, dar şi instanţa din oficiu, în baza rolului activ.

Reguli de formulare a cererii de ajutor public judiciar. În ceea ce priveşte termenul de formulare a cererii de ajutor public judiciar, aceasta se poate promova oricând în cursul judecăţii unei cauze, într-o anumită etapă procesuală, soluţia de admitere producându-şi efectele numai în acea etapă procesuală. Potrivit art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă judiciară de timbru. În conformitate cu art. 14 al Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind: 

• obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, 
• identitatea, 
• codul numeric personal, 
• domiciliul și
• starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se
• înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, 
• dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată.Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului (nu trebuie să îmbrace în mod necesar forma autentică notarială), în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. 

De asemenea, în susţinerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, vor fi ataşate la dosar şi chitanţe/alte înscrisuri doveditoare ale achitării cheltuielilor de întreţinere lunare, fie că sunt plăţi pentru serviciile prestate de diverşi furnizori (pentru servicii de apă şi canalizare sau de alimentare cu gaze naturale ori agent termic, etc.), fie că sunt obligaţii legale sau contractuale de întreţinere (pensia de întreţinere plătită de unul dintre soţi unui copil dintr-o altă căsătorie, etc.).

Soluţionarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar. Asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar, instanţa se va pronunţa prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu, analizând înscrisurile depuse de părţi şi de autorităţile competente la dosar, părţile nefiind citate la soluţionarea cererii (art. 15 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008). Pronunţarea soluţiei se va realiza tot în şedinţă publică, conform art. 402 din noul Cod de procedură civilă.

Dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008 menţionează că ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat față de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se pretinde pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.

Căi de atac împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Prin urmare, încheierea de respingere a cererii de ajutor public judiciar sau de admitere în parte a acestuia se comunică părţilor interesate, care au posibilitatea formulării căii de atac a reexaminării.Cererea de reexaminare se soluţionează tot în camera de consiliu, însă de un alt complet cu citarea părţilor, de această dată încheierea fiind definitivă, prin raportare la art. 8 din Legea nr. 76 din 2012.