COMUNICAT DE PRESĂ

În perioada 4 - 5 aprilie 2013, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu a participat, alături de reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, la întâlnirea de lucru a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel, precum şi a managerilor economici, organizată de Curtea de Apel Braşov.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost însoţit la întâlnirea de lucru de doamna judecător dr. Rodica Aida Popa-vicepreşedinte, domnul judecător Ionel Barbă - preşedinte al Secţiei de Contencios administrativ şi fiscal şi doamna magistrat-asistent şef Silvia Sanda Iancu - director la cabinetul preşedintelui instanţei supreme.

În cadrul dezbaterilor ocazionate de întâlnirea de lucru au fost abordate teme de actualitate vizând, în principal, acţiunile concrete pentru implementarea noului Cod civil şi noului Cod de procedură civilă, ce au intrat deja în vigoare, pregătirea implementării noului Cod penal, a noului Cod de procedură, precum şi consecinţele în planul reorganizării instanţelor a intrării în vigoare a acestor coduri.

De asemenea, au mai fost supuse analizei si dezbaterilor următoarele teme:

• evoluţia sistemului judiciar din perspectiva fiecărei instituţii implicate: instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei;
• impactul avut de succesivele modificări legislative (prin implementarea noilor coduri), inclusiv din perspectiva modificării Constituţiei vizând regionalizarea tării, asupra managementului instanţelor, formulându-se unele propuneri de remediere a deficienţelor constatate, dar şi măsuri pentru punerea în aplicare a NCPC;
• eficienţa programelor pilot în care au fost implicate instanţele până în prezent, implementare şi măsuri (de exemplu: managerul de instanţă, proiectul de lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate, optimizarea activităţii instanţelor, etc);
•  maximizarea eficientei pregătirii profesionale a judecătorilor prin folosirea sistemului e-learning;
• uniformizarea practicii instanţelor privind aplicarea Legii nr. 182/2002 şi a HG nr. 585/2002;
• dezvoltarea unor modalităţi concrete de comunicare vizând aspecte comune de management ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţei supreme;
• sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, arătându-se că acest mecanism poate fi îmbunătăţit prin legile de punere în aplicare a noilor coduri, în sensul suspendării cauzelor similare celor pentru care a fost sesizată ICCJ, în scopul evitării pronunţării unor soluţii diferite, informaţii ce vor fi accesibile pe site-ul instanţei supreme;
• iniţierea unor modalităţi specifice de pregătire a magistraţilor (conferinţe, seminarii, mese rotunde) în vederea implementării noilor coduri şi asimilării instituţiilor noi introduse prin acestea, subliniindu-se necesitatea iniţierii de către Ministerul Justiţiei a tipăririi şi difuzării unui ghid în acest scop, dar şi retipăririi noului Cod de procedură civilă ;
• necesitatea amenajării la instanţele de judecată a camerelor de consiliu şi a arhivelor pe complete, în perspectiva aplicării normelor procesual civile speciale începând cu 1.01.2016, pe fondul restrictionărilor bugetare existente;
• finanţarea sistemului judiciar, respectiv viziunea ordonatorului principal de credite şi măsuri concrete întreprinse pentru dotarea cu echipamente IT pentru toate posturile suplimentate si achiziţionarea Ia nivel centralizat a unor servicii (service pentru toate echipamentele, Speak-to-me, ghiduri de informare pentru cetăţean relative la noile coduri etc);
• taxele de timbru - necesitatea includerii acestora în bugetul instanţelor judecătoreşti;
• stabilirea unei modalităţi unitare la nivel naţional privind calculul cheltuielilor judiciare;
• variante de lucru având ca finalitate asigurarea de sedii funcţionale pentru instanţe, în contextul crizei economice actuale;
• sistemul ECRIS: probleme practice; posibilitatea asigurării accesului la ECRIS, fiind salutat demersul Curţii de Apel Cluj care a făcut cunoscută modalitatea facilă a sistemului implementat de specialiştii IT de la nivelul acestei instanţe pentru a asigura accesul părţilor la documentele din dosar ;
• necesitatea menţinerii întâlnirilor de lucru trimestriale / semestriale pe probleme privind unificarea practicii judiciare între reprezentanţii ÎCCJ şi judecătorii secţiilor de specialitate ale curţilor de apel, în paralel cu sistemul de video-conferintă.

La solicitarea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel prezenţi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a propus organizarea unei întâlniri pe probleme de practică neunitară în materie civilă şi la sediul instanţei supreme, la o dată ce va fi ulterior anunţată, după ce se va consulta şi cu preşedinţii secţiilor civile de la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie .  

CABINETUL PREŞEDINTELUI ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE